Rezultatele finale apar joi
„N-am cerut nimănui nici măcar foaie şi un pix!/ Totuşi mi s-au dat/ Dar eu am transcris/ Nişte viziuni care mi s-au transmis” (din boxele unei maşini parcate, ieri, în preajma unui centru de examen)
Cu doar şase eliminaţi din probe, prinşi cu copiuţe sau manualul de predare la purtător, Bacalaureatul, la Buzău, se agaţă de media naţională. Înainte de contestaţii, lăsând în urmă victime din care se vor hrăni reformatorii educaţiei, camerele video –  marea vânzoleală de dinanintea examenul maturităţii –  nu au dovedit decât un singur candidat. Faptul că s-a punctat cu 53 la sută promovare pe judeţ poate fi un accident, un atu al şcolii buzoiene, sau, nu în cele din urmă, un subterfugiu la ceea ce actualul administrator al sistemului, Ministerul Educaţiei, crede că pune pe tablă: „falsurile” naţionale. Acuzaţi de fraudă înainte de a intra în sălile examenului, tinerii absolvenţi au fost trataţi, moralmente, ca nişte infractori în acţiune. Condiţii în care organizatorii competiţiei la „diploma de Bac” se fac, în opinia publică, primii responsabili ai dezastrului. Întreţinând ideea păguboasă că, indiferent de unde ar apărea, absolvenţii de liceu şi preparatorii lor au „obligaţia” să bifeze cu rezultate pe „hârtie” la Bacalaureat, Ministerul Educaţiei a girat probabil cea mai mare farsă postdecembristă a examenului. Pe care şi-a transferat-o în contul succeselor. Vă propunem, în continuare, o trecere în revistă a evenimentelor care culminează, astăzi, cu depunerea „neprihănitelor” contestaţii.
Despre o posibilă inutilitate a probelor de competenţe
Bacalaureatul 2011 este indubitabil concepţia unor reformişti care – cititorii noştri ştiu mai bine – azi sunt, mâine s-au dus. În intervalul dintre două şi mai multe reforme, şefii mici ai administraţiei şcolare, de la inspectori generali, la directori de licee, se adaptează. Politica lor, asimilabilă camuflării unor vieţuitoare care-şi vâră capul în nisip când au de dat socoteală pentru ce manageriază, se trasmite, „empatic”, populaţiei şcolare. După ce, în urmă cu un an, câteva voci locale s-au ridicat împotriva inutilităţii probelor de competenţe lingvistice şi digitale, anul acesta, al doilea la rând, la Buzău, s-a promovat, pe nevăzute, sută la sută şi la grămadă. Probele de competenţe actuale, suprapuse, dintr-o ambiguitate generalizată, probelor orale de acum doi ani, nu fac doi bani în 1) CV-ul absolventului şi 2) pe piaţa forţelor de muncă. În absenţa notelor şi cu marele concurs al unor criterii de evaluare gen „mediu”, „avansat” şi „experimentat”, probele de competenţe au creat, de doi ani, impresia că totul este posibil: dacă te bâlbâi cu temei sau îţi dai ochii pe spate, după tipare, în faţa propriilor dascăli, eşti „făcut”. Cere-i unui absolvent de liceu să-şi expună opinia pe texte din Liiceanu, Pleşu, Cărtărescu et Co, şi vei obţine imaginea unei parodii involuntare. Fără motivarea intrării în competiţie, dar cufundând ştacheta sub nivelul omologabil al competiţiilor tradiţionale, frecţia la picior de lemn de la „competenţe” a umflat balonul unor naivi, care credeau că vor trece peste Bacalaureat ca gâsca prin baltă. Şi, unii chiar au trecut-o.
Proba de Limba şi literatura română, contestabilă
A doua mişcare a Bacalaureatului – prima, pe fond – a marcat o altă autoerodare a statutului de examen naţional. Nimeni nu a mişcat în front, deşi poate fi vorba de o evidentă încălcare a Metodologiei. Depinde de cine şi cum o citeşte. Prima probă scrisă a Bacalaureatului, Limba şi literatura română, poate fi contestată din punctul de vedere al Metodologiei care stipulează, printre altele, întocmirea biletului de examen. Anexa 2 la Ordinul MECTS nr. 4799/31.08.2010, privind organizarea si desfasurarea examenului de bacalaureat -2011, la  Capitolul V, „Conţinutul examenului de bacalaureat şi stabilirea probelor”, articolul 43, alineat (1) litera c), spune: „(1) Subiectele pentru probele scrise de examen se elaborează de către Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare şi se stabilesc ţinându-se seama de urmatoarele criterii (…): c) să asigure o cuprindere echilibrată a materiei studiate, să aiba grad de complexitate corespunzător conţinutului programelor de bacalaureat, pentru a fi tratate în timpul stabilit, să solicite demonstrarea compeţentelor prevăzute în aceste programe”… Un bla-bla aruncat definitiv în ridicol. „Cuprinderea echilibrată” a omis o parte consistentă a programei de Bacalaureat, subiectele solicitând răspunsuri la cerinţe care sar căpreşte peste genul liric sau, pe înţelesul tuturor, peste poezie, parte consistent reprezentată în programa celor patru ani de liceu. În schimb, epicul vag şi tratarea colocvială a unor subiecte extraliterare s-au regăsit pe un bilet de examen încropit de membrii unei comisii naţionale plătite din bani publici, dar tocmite de slujbaşi mai înalţi, parcă să joace feste amărâţilor de absolvenţi, băgaţi cu tulumba într-un examen care pe mulţi (peste o mie de absolvenţi, la Buzău) nu-i mai interesează.
Matematica, o „ghilotină” deasupra gâtului multor tineri cu un viitor, cum tot li se spune…
Unii tineri mai cred în rezultate
Aşa cum se poate vedea, de ani buni, în examenele naţionale ale absolvenţilor de clasa a opta sau de liceu, o probă fără o contribuţie majoră în destinul celor examinaţi este Matematica. Nimeni nu-i subminează importanţa în programele şcolare. Puţini sunt cei care se chestionează asupra preponderenţei ei în formarea noilor generaţii. Contraexemplu: „succes” al reformei ante-pedeliste din Educaţie, eliminarea din calendarul Bacalaureatului a probei sportive a reconfigurat şansele promovării examenului. Mărturii diverse spun că disciplina Educaţie fizică şi sport – de altfel, foarte cerută la nivel european – a dispărut din Bacalaureatul românesc „graţie” unei proaste managerieri: examinatorii care o organizau puseseră mize din ce în ce mai mari pe promovarea ei. Preţurile deveniseră atât de transparente, încât nu puteau fi ignorate de contabilii examenului. Se dezvoltase o industrie a tupeului la proba care, în peste 70 la sută din opţiuni, ridica media de promovare a Bacalaureatului. Scos „cu forţa” din examen şi, mai ales, după negocierile cu sindicaliştii – majoritatea liderilor sunt profesori de profil – „sportul” a lăsat, inevitabil, moştenitori. În prezent, cele mai mari preţuri se percep la meditaţii în Matematică. Ceea ce şcoala nu oferă e ceea ce meditatorii compensează. Şi invers. S-a creat o osmoză între cerere şi ofertă, că, de oriunde ai lua-o, tot acolo te întorci. Avem şi olimpici pe tema asta. Unii, deşi din ce în ce mai puţini, internaţionali. Sistemul se adaptează, „uns” de propriile rotiţe. Prima pe turnantă, Matematica a continuat să facă „ravagii” la pregătirile în particular pentru Bacalaureat şi să producă, „inexplicabil”, dezastrul de după susţinenera probei.
„Făcătorii” de proşti

Părinţii, primii chemaţi

 

„Generalele” şi „grupurile şcolare” periferice. Încă neproiectatele şcoli „publice” care vor înghiţi tot ce li se impune, într-o viitoare organizare a sistemului de învăţământ românesc, după ce moştenitorii autorităţilor care fandează, acum, ca „meşteri” ai reformei, vor recunoaşte inevitabilul: nu poţi fi elev, de exemplu, la „Hasdeu”, fără contribuţia anuală de mii de euro a părinţilor. În diverse cheltuieli de personal. Pe lângă marii contribuabili la învăţământul de masă din România, actualmente, sunt extrem de mulţi contribuabili absenţi, care plătesc ca atare eşecul copiilor lor. Absenţa acestor „contribuabili” din sistem se vede în procentele cu care, astăzi, Ministerul Educaţiei se laudă că a trasat o fantă de lumină între „proşti” şi „deştepţi”. „Momentul adevărului”, aşa cum IŞJ Buzău l-a primenit, pe placul superiorilor, arată că un grup şcolar din Râmnicu Sărat plus un altul din Berca sunt „codaşele” învăţământului buzoian. La polul opus, Liceul pentru Deficienţii de Vedere deţine „flamura” performanţei judeţene. Dacă ar vedea cum susţin unii că o fac, celor 11 din 11 reuşiţi de la Deficienţe li s-ar „tăia” cheful…
Camerele video, „sperietoarea” îndesată cu paiele seci ale sistemului
La "Hasdeu", orgoliile s-au împărţit între notele 9 şi 10
Când, în Buzău, s-a auzit, via observatorulbuzoian.ro, că Bacalaureatul va fi supravegheat cu camere video, în totalitate şi conform promisiunilor conducerii Inspectoratului Şcolar, reacţiile cititorilor noştri au fost prompte şi au fost citite şi de către autorităţile locale. Majoritatea invoca nedreptatea, înainte de toate, de a pune o barieră, încă necunoscută de ei, între cei care luptă corect pentru diplomă şi ceilalţi care, prezumtiv, şi-ar „convoca” posibilităţi necontrolate de sistem, pentru a lua note mari. Conducerea IŞJ, uzând de un ordin verbal al Ministerului Educaţiei, fără un suport legal în instalarea camerelor video în centrele de examen, a fost marginalizată în întreprinderea „Big Brother” de la Bacalaureat şi de Consiliul Local Municipal (CLM). Primarul Constantin Boşcodeală, despre care s-a spus că are fiul în examen şi, din acest motiv, nu încurajează monitorizarea Bacalaureatului, a exclus finanţarea camerelor video, din simplul şi relativ întemeiatul motiv că CLM nu are fonduri prinse în buget pentru astfel de cheltuieli. La un moment dat, din Colegiul „Hasdeu”, s-a lansat zvonul că unii părinţi ar protesta împotriva supravegherii video. În cele din urmă, şi în reduta din „Hasdeu” s-a operat cu înregistrări de imagini. Dintre cei şase candidaţi buzoieni eliminaţi din Bacalaureat, şefa IŞJ spune că doar unul a fost surprins prin camera video. Per total: trei eliminaţi de la proba de Română, unul de la Matematică, doi de la ultima probă, la alegere din profil sau specializare. Din nou, nici un protest.
Mai e şi sesiunea "de toamnă"
În sfârşit, am intrat în normalitate în ceea ce priveşte organizarea examenului de bacalaureat”, spune ministrul Daniel Funeriu. Declaraţia de ieri a şefei IŞJ Buzău a fost foarte reţinută. Nici de bine, nici de rău. Cifre şi procente. Se aşteaptă controale în liceele codaşe. Licee de top au căzut zgomotos din top, dar se salvează încă prin genii care, pe cont propriu, vor deveni studenţi ai unor facultăţi occidentale de top. Nu avem „zero” promovare, dar avem „99 virgulă” în cazul elitelor care dădeau, tradiţional, „sută la sută”. Mândria şcolii buzoiene rezistă în Liceu pentru Deficienţi de Vedere: au avut 11 candidaţi, toţi au luat promovat Bacalaureatul. Statistic, dacă la „Hasdeu” ar fi fost câţiva picaţi, şi nu doi din cei trei candidaţi cu „10 pe linie”, aveam o ştire. Câtă vreme mitul local rezistă, să-l susţinem…
S.D.

3 COMENTARII

  1. Vaca mea, cucoana mare
    Era sefa pe izlaz
    Avea o copita tare
    Si o pata pe grumaz.

    Privea valea inflorita
    Cu ochii pe vaci si boi,
    Rumega nelinistita
    Mestecand iarba si foi.

    Fiind sefa la partid
    Se credea desteapta tare
    Stand sub soarele torid
    Controla si-n balegare.

    De la ferma sosi vestea
    De-un program pe euroi
    Vaca mea suna talanga:
    „Eu iau tot, nimic la voi”

  2. La grupurile şcolare elevii intră în clasa a 9-a cu note sub 5. Şi fac 4 ani de liceu apoi trebuie să dea bac-ul pe aceleaşi subiecte ca olimpicul naţional la Limba română de la Hasdeu, de exemplu. Păi el dacă reuşeşte ca în ăştia 4 ani să înveţe să scrie şi să citească e deja o performanţă, ăsta a evoluat mai mult decât cel de la Hasdeu! Dar nu va lua bac-ul, iar profesorul său va fi arătat cu degetul, că e prost. Nu e, dar materialul cu care a lucrat era Made in China, nu Made in Germany. Dar cine să aibă acum timp de nuanţe şi de analize aplicate ale sistemului şi realităţii din clase? Ministerul? Inspectoratul? Tot Made in China!

Dă-i un răspuns lui profu' Renunțați la răspuns

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.