„Un peisaj cum numai Fraţii Grimm l-ar fi putut imagina” este mottoul sub care un jurnalist de la cotidianul britanic „The Guardian” descrie peisajul buzoian, admirat de-a lungul unei săptămâni de drumeţie cu bicicleta, prin Munţii Buzăului. Încă o dată, străinii par să acrediteze prejudecata conform căreia ochiului comun, obişnuit cu ceea ce vede zilnic, îi scapă extraordinarul. Judeţul Buzău are toate şansele să intre sub o zodie luminoasă din punct de vedere turistic. Aşa cum scrie Thorsten Kirschner în Romania Business Insider, un proiect ambiţios îşi propune să scoată din anonimatul turistic frumuseţile buzoiene: regiunea va fi promovată la nivel european şi mondial prin proiectul Geoparcul „Ţinutul Buzăului”, care vrea să introducă, în următorii cinci ani, patrimoniul natural sub egida UNESCO.

Iniţiativa creării unui geoparc în judeţ a fost lansată în urmă cu mai mulţi ani, de către Centrul Geomedia al Universităţii Bucureşti. Un geoparc conţine, de regulă, un anumit număr de situri cu o importanţă particulară, dată de factori care ţin de arheologie, ecologie, istorie şi cultură. Reţeaua Europeană de Geoparcuri (The European Geoparks Network) a fost creată cu sprijinul Uniunii Europene şi în cooperare cu UNESCO, în anul 2000, cu scopul de a conserva patrimoniul natural şi de a susţine proiecte de dezvoltare regională în zonele de tip geoparc. Din momentul fondării, Reţeaua s-a îmbogăţit cu 48 de geoparcuri din Europa.

Thorsten Kirschner, manager al Carpathian Tourism Cluster Romania, originar din Germania şi nou rezident al judeţului Buzău, este unul dintre susţinătorii proiectului pentru geoparcul buzoian. „Poate că în nici o altă parte din România nu se află o aşa diversitate de comorii ale naturii: fenomene unice în Europa, cum sunt Vulcanii Noroioşi de la Berca, Focurile Vii din zona Lopătari, Muntele de Sare de lângă Mânzăleşti, puţurile de petrol de la Pâcuri sau minele de chihlimbar de la Colţi, singurele de fel din ţară”, scrie acesta pentru Romania Business Insider

Buzoienii trebuie să ştie că viitorul Geoparc „Ţinutul Buzăului” („Land of Buzau”), este preconizat să acopere mai mult de 100 de mii de hectare de teren, 18 zone administrative şi peste 50 de mii de locuitori. Localizarea geoparcului se face în Nord-Vestul judeţului, la intersecţia celor trei provincii istorice: Transilvania, Moldova şi Valahia. Punctul sudic de intrare va fi la 130 de kilometri de Bucureşti, iar cel nordic, la 80 de kilometri de Braşov, ceea ce va face din parc să fie o atracţie totodată pentru turiştii care vizitează Bucureştiul şi Transilvania, sau pentru cei care tranzitează Transilvania în drum spre Delta Dunării, prin Valea Buzăului. Centrul viitorului Geoparc „Ţinutul Buzăului” va fi Berca.

Oportunităţile locale se anunţă reciproc avantajoase: pe lângă natura pusă în valoare, atât turiştii atraşi cât şi localnicii incluşi în geoparc vor avea numai de câştigat. Pe de o parte se află capitalul atras din: alpinism, ciclism, expediţii aventuroase, turism natural şi cultural şi oferta nelimitată a biodiversităţii de la intersecţia celor trei judeţe, Vrancea, Buzău şi Covasna, considerată de admiratorii de peste hotare una dintre cele mai sălbatice regiuni din România şi din Europa. Este extrem de interesantă perspectiva managerilor de proiect, conform căreia transformarea Buzăului într-o destinaţie de top pentru ecoturism trebuie să evite greşelile făcute în Valea Prahovei sau Braşov, cele legate de aglomeraţia de spaţii de cazare ridicate din beton şi de alimentaţia tip junk-food. Gazdele buzoiene sunt invitate să ofere viitorilor oaspeţi din geoparc, cazare rustică, mâncare proaspătă cu specific local şi un mod de viaţă pe cale de dispariţie în Europa Occidentală.
Pe de altă parte se află nevoile nesatisfăcute ale unei populaţii paupere a cărei singură resursă naturală rămâne încă neexpoatată.
Deşi turiştii aflaţi în vizorul unui astfel de proiect fac parte din clasa de mijloc şi dintre înstăriţii din Germania, Austria, Franţa şi Marea Britanie, şi chiar dintre românii care vor să le arate propriilor copii un mediu natural autentic, buzoienii sunt invitaţi nu să-şi construiască hoteluri de lux, ci să-şi folosească propriile resurse în scopul amenajării de locaţii de primire tip han, cu produse din ferma sau gospodăria proprie, cu mâncare gătită în casă şi să-i plimbe prin locurile amintite. Fiind una dintre cele trei regiuni cele mai sărace ale UE, comunitatea buzoiană poate profita de proiect, unul dintre efecte fiind reducerea emigrării din zonele defavorizate, în favoarea menţinerii şi valorificării tradiţiilor şi varietăţilor culturale. Apariţia unui nou tip de ofertă de locuri de muncă este un alt câştig al proiectului. Geoparcul „Ţinutul Buzăului” include înfiinţarea de centre de informare, de muzee, rute turistice tematice şi a unui întreg sistem de promovare a ofertelor din geoparc. Faţă de toate acestea, reţeaua educaţională locală îşi poate reconfigura atât oferta cât şi posibilităţile de încadrare a absolvenţilor pe piaţa muncii regionale.

Evident că proiectul întâmpină şi dificultăţi de acreditare oficială ca parte a Reţelei Europene de Geoparcuri şi de includere în marea familie a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO). Principalul obstacol, aşa cum îl identifică şi Thorsten Kirschner, totodată cofondator al Asociaţiei buzoiene pentru dezvoltare turistică „Monteoru Renaissance”, este lipsa unei finanţări sustenabile.

De aceea, s-a constituit un grup de lucru, format din reprezentanţi ai Centrului GEOMEDIA – Universitatea Bucureşti, ai administraţiilor locale implicate, ANTREC Buzău şi Consiliul Judeţean cu sprijinul Asociaţiei „Monteoru Renaissance”, a cărui misiune este sporirea şanselor ca proiectul Geoparcul „Ţinutul Buzăului” să devină membru oficial al reţelei de geoparcuri UNESCO.

Sorin DINCO
cu sprijinul Carpathian Tourism Cluster Romania

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.