Primăria municipiului Buzău a marcat, joi, împlinirea a 100 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon chiar dacă legea adoptată de Camera Deputaților la jumătatea lunii mai nu a fost încă promulgată de președintele Klaus Iohannis. Legea prevede posibilitatea organizării, la nivel naţional şi local, de manifestări cultural-educative și ştiințifice consacrate conştientizării semnificaţiei şi importanţei Tratatului de la Trianon. De asemenea, potrivit Legii care nu a intrat încă în vigoare, autorităţile administraţiei publice locale vor lua măsurile necesare pentru ca în această zi să fie arborat drapelul României ceea ce municipalitatea a pus în practică în cursul zilei de joi la Amfiteatrul din Parcul Tineretului.

Tot aici, au fost invitați la o conferință națională senatorul Titus Corlățean, unul dintre inițiatorii legii, actorul Dan Puric, Înaltpreasfințitul Ciprian-Arhiepiscopul Buzăului și Vrancei, comandantul Diviziei 2 Infanterie „Getica” general Dragoș Iacob, strănepotul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, dr. Bogdan Cuza dar și nepoata fostului premier Alexandru Marghiloman, Irina Vlăduca Marghiloman, elevi ai Școlii de la Boboc însoțiți de comandații școlii, profesori, elevi, sau simpli cetățeni.

După ce, conform dispozițiilor, doar unii dintre participanți au fost termo-scanați chiar și în aer liber și așezați în tribune cu respectarea, pe cât posibil, a distanței de siguranță, manifestarea a debutat cu o mică întârziere în acordurile Imnului Național.

A urmat cuvântul de început care a aparținut senatorului Titus Corlățean care a si plecat după alocuțiunea rostită.

„Salut acest eveniment care marchează un moment esențial pentru națiunea română. Eu o bucurie să fiu astăzi aici. De ce este important acest tratat de pace încheiat cu un alt stat, nu cu România, pentru națiunea română? Ar fi multe de spus. Dar în esență, faptul că acest tratat de pace încheiat cu o entitate învinsă în Primul Război Mondial a marcat recunoașterea internațională, atât juridică, cât și politică, a actului extraordinar a Marii Uniri de la 1 decembrie 1918 și recunoașterea internațională a voinței românilor majoritari din Transilvania de reunificare cu țara. Acest tratat a consfințit și drepturile civile și politice ale românilor din Transilvania, drepturi de care nu au beneficiat pe perioada Imperiului Austro-Ungar”, a declarat senatorului Titus Corlăţean.

Totodată, fostul ministru de Externe a vorbit despre inițiativa sa legislativă prin care ziua de 4 iunie să devină Ziua Tratatului de la Trianon.

„Nu este o lege împotriva nimănui. Este dreptul nostru legitim și pentru asta nu trebuie să cerem aprobarea nimănui. Este o lege pentru națiunea română, să puteam să marcăm cum se cuvine acest moment de istorie națională. Este în egală măsură o modalitate de a spune foarte clar și ferm că orice încercare de rescriere a istoriei, orice încercare de rescriere a consecințelor unui tratat de pace și orice tendință revizionistă sunt neacceptabile și nu pot să devină realitate într-o Europă racordată euro-atlantic”, a mai declarat Titus Corlăţean.

Au rostit apoi pe rând alocuțiuni IPS Ciprian, generalul Dragoș Iacob, dr. Bogdan Cuza, scriitorul Aurel Stefanachi, actorul Dan Puric și Primarul Constantin Toma cu al cărui discurs s-a și înceheiat manifestarea.

„România sărbătorește astăzi o zi extraordinară pentru nația noastră. Este cel mai fericit și important tratat pentru țară, momentul în care s-a obținut cartea de identitate internațională, când am început să fim recunoscuți oficial de toate statele lumii. Buzăul este un oraș deschis de eroi, începând cu martiriul Sf. Sava, din anul 372. De asemenea, aici sunt cei mai mulți eroi necunoscuți care își duc somnul de veci, aproape 9000. Nimic nu este mai important pentru mine ca primar decât să încerc să recuperez istoria acestui neam românesc de la curbura Carpaților”, a declarat primarul Constantin Toma.

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.