12 fotografii realizate de ambasadori și fotografi Canon pot fi descoperite prin imagini în relief, descrieri în alfabetul Braille și explicații audio. Expoziția „World Unseen”, organizată de Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” și Canon România, a fost vernisată joi, 15 octombrie, la Muzeul Județean Buzău, de Ziua Internațională a Bastonului Alb. La eveniment au participat reprezentanți ai autorităților, fotograful român Rareș Beșliu, membri ai asociațiilor persoanelor cu deficiențe de vedere și elevi ai Liceului Special pentru Deficienți de Vedere din Buzău.
Expoziția „World Unseen” propune o experiență diferită de vizitare a unei expoziții fotografice, prin adaptarea imaginilor pentru persoanele nevăzătoare și pentru cele cu vedere slabă. Cele 12 lucrări sunt prezentate atât în format fotografic obișnuit, cât și în versiuni cu elemente în relief, care pot fi explorate prin atingere. Fiecare imagine este însoțită de descrieri în alfabetul Braille și de explicații audio, menite să redea detaliile și contextul fotografiilor.
Proiectul urmărește să facă arta fotografică accesibilă unui public cât mai larg, dar și să îi ajute pe cei fără deficiențe de vedere să înțeleagă provocările cu care se confruntă persoanele nevăzătoare.
La vernisajul organizat la Muzeul Județean Buzău au fost prezenți vicepreședintele Consiliului Județean Buzău, Costin Stanciu, fotograful Rareș Beșliu, Iulia Becheanu, reprezentanta Canon România, Vasile Carapit, reprezentant al Asociației Nevăzătorilor din România, și Emanuel Butnaru, profesor la Liceul Special pentru Deficienți de Vedere din Buzău. Printre participanți s-au numărat și persoane nevăzătoare, precum și elevi ai unității de învățământ special.
Fotografia unui urs polar, povestea din spatele imaginii
Unul dintre invitații care au vorbit despre lucrările expuse a fost fotograful român Rareș Beșliu, singurul fotograf român prezent în expoziție cu o imagine a unui urs polar.
Acesta a povestit contextul în care a întâlnit animalul și situația dificilă în care se afla ursul, care se apropiase în repetate rânduri de o localitate, devenind un potențial pericol pentru oameni.
„Toți urșii erau monitorizați și erau 576 de urși pe o rază de 3 km, ca să înțelegeți despre ce e vorba”, a relatat fotograful, explicând că exemplarul surprins în imagine fusese îndepărtat în repetate rânduri de zona locuită, fără ca problema să fie rezolvată.
În cele din urmă, autoritățile au decis relocarea animalului cu ajutorul unui elicopter, la o distanță de aproximativ 80 de kilometri, potrivit relatării sale. Ursul a fost marcat, iar fotograful a explicat că situația acestuia reflectă dificultățile întâmpinate de autorități în gestionarea conflictelor dintre oameni și animalele sălbatice.
Rareș Beșliu a evidențiat faptul că, în Canada, se încearcă găsirea unor soluții pentru educarea și îndepărtarea animalelor de zonele locuite, fără ca sacrificarea lor să fie prima opțiune.
Povestea prezentată de fotograf a arătat că, dincolo de cadrul surprins, o fotografie poate transmite informații despre mediul natural, relația dintre om și animale și situațiile complexe în care acestea ajung.
„Fără descrierile în Braille sau în audio, mi-ar fi fost greu să-mi dau seama ce ne prezintă acea fotografie”
Pentru persoanele nevăzătoare, posibilitatea de a explora fotografiile prin atingere și de a asculta explicațiile aferente reprezintă o modalitate de acces la o formă de artă care, în mod obișnuit, se bazează aproape exclusiv pe văz.
Vasile Carapit, reprezentant al Asociației Nevăzătorilor din România, a salutat inițiativa organizatorilor și a subliniat importanța accesibilizării culturii.
„Fotografiile, am apucat să pun mâna pe ele, le-am descris, am citit, sunt binevenite. Foarte binevenit este și faptul că există text în alfabetul Braille […] sau în audio”, a spus acesta.
Reprezentantul asociației a explicat că, fără aceste instrumente, înțelegerea imaginilor ar fi mult mai dificilă.
„Fără aceste descrieri, când scrisul Braille sau unul în audio, recunosc că poate mi-ar fi fost greu să-mi dau seama ce ne prezintă acea fotografie”, a afirmat Vasile Carapit.
Acesta a apreciat efortul organizatorilor și a propus ca, în viitor, astfel de expoziții să fie completate cu machete tridimensionale, care să permită explorarea prin atingere a obiectelor și formelor reprezentate.
„Nevăzătorul mult mai bine ar simți și și-ar da seama, așa ar reprezenta acel obiect în 3D”, a explicat reprezentantul Asociației Nevăzătorilor din România.
Descrierile audio, o soluție pentru cei care nu cunosc alfabetul Braille
Iulia Becheanu, reprezentanta Canon România, a explicat că realizarea expoziției a presupus o documentare atentă asupra nevoilor persoanelor cu deficiențe de vedere și asupra modului în care acestea pot înțelege conținutul unei imagini.
Una dintre concluziile la care au ajuns organizatorii a fost că descrierile în alfabetul Braille, deși importante, nu sunt suficiente pentru toți vizitatorii nevăzători.
„Credeam că descrierile Braille vor fi suficiente pentru ca persoanele nevăzătoare să înțeleagă ce se ascunde în spatele fotografiilor și care este povestea lor”, a explicat Iulia Becheanu.
Reprezentanta Canon România a arătat că descrierile audio au fost incluse tocmai pentru a permite accesul la expoziție și persoanelor care nu cunosc alfabetul Braille.
Ea a subliniat și rolul educațional al proiectului, care îi invită pe vizitatorii fără deficiențe de vedere să experimenteze, prin intermediul unor ochelari speciali, șase dintre cele mai frecvente probleme vizuale.
„Nu este deloc așa cum ne-am imaginat, dacă ne-am fi imaginat că toți nevăzătorii văd negru. Nu”, a explicat aceasta, arătând că diferitele afecțiuni pot produce experiențe vizuale foarte diferite, de la vedere încețoșată la zone lipsă din câmpul vizual.
Prin această experiență, organizatorii își propun să îi ajute pe vizitatori să înțeleagă mai bine dificultățile cotidiene ale persoanelor cu deficiențe de vedere.
Vernisajul a avut loc pe 15 octombrie, de Ziua Internațională a Bastonului Alb, o dată dedicată conștientizării dificultăților întâmpinate de persoanele cu deficiențe de vedere și promovării independenței acestora.
Emanuel Butnaru, profesor la Liceul Special pentru Deficienți de Vedere din Buzău, a prezentat câteva repere din istoria bastonului alb și a explicat cum a evoluat acesta de la un simbol de avertizare pentru ceilalți participanți la trafic la un instrument esențial pentru orientarea independentă.
Profesorul a amintit că, în perioada interbelică, creșterea traficului rutier a făcut necesară identificarea mai ușoară a persoanelor nevăzătoare, iar ulterior au fost dezvoltate tehnici prin care bastonul să fie folosit și pentru detectarea obstacolelor.
În intervenția sa, Emanuel Butnaru a transmis un mesaj atât persoanelor cu deficiențe de vedere, cât și celor din jurul lor.
„În primul rând, pentru cei care posedă bastonul alb, să aibă curaj să-l folosească și să-și apere drepturile, iar în al doilea rând, pentru cei care nu sunt posesori, persoanele fără deficiență de vedere, să nu uite că în spatele acelor bastoane albe se află povești și, în primul rând, se află oameni care merită să fie respectați ca atare în societate, exact cum sunt și ei”, a transmis profesorul.
La finalul evenimentului, unul dintre elevii Liceului Special pentru Deficienți de Vedere din Buzău a făcut o demonstrație de citire în alfabetul Braille, oferindu-le participanților ocazia să observe cum funcționează sistemul de scriere și citire prin atingere.
Expoziția „World Unseen” aduce astfel la Buzău o perspectivă diferită asupra fotografiei și asupra accesului la cultură. Prin imaginile tactile, descrierile audio și explicațiile în Braille, proiectul demonstrează că barierele de acces pot fi reduse, iar experiența artistică poate deveni mai incluzivă.
Găzduirea expoziției de către Muzeul Județean Buzău marchează, totodată, Ziua Internațională a Bastonului Alb printr-un demers care pune în centrul atenției autonomia, demnitatea și dreptul persoanelor cu deficiențe de vedere de a participa pe deplin la viața culturală.
