Deputatul Marcel Ciolacu, despre condamnarea lui Liviu Dragnea: ”A fost condamnată singura construcţie politică ce a luptat deschis cu Băsescu”

Deputatul PSD de Buzău Marcel Ciolacu a criticat, vineri, decizia de condamnare a lui Liviu Dragnea la un an de închisoare cu suspendare, considerând-o drept „o mare nedreptate” şi apreciind că „a fost condamnată singura construcţie politică ce a luptat deschis cu fostul preşedinte Traian Băsescu”. Deputatul PSD de Buzău Marcel Ciolacu a declarat, vineri, că prin condamnarea ministrului Dezvoltării şi Administraţiei, Liviu Dragnea, „a fost condamnată singura construcţie politică ce a luptat deschis cu fostul preşedinte Traian Băsescu”, social-democratul precizând că nimeni nu ar trebui „să arunce piatra”.

„Astăzi (n.r. – vineri) nu Liviu Dragnea a fost condamnat. Astăzi a fost condamnată singura construcţie politică ce a luptat deschis cu fostul preşedinte Traian Băsescu, respectiv USL. Dacă privim la modul de a face campanie în democraţiile consacrate şi la sentinţa de astăzi realizăm o discrepanţă uriaşă şi o mare nedreptate făcută astăzi. Foşti colegi din USL în loc să se bucure sau să filozofeze ar trebui să se uite în oglindă şi pe urmă să ridice piatră”, a declarat deputatul PSD Marcel Ciolacu.

Ministrul Dezvoltării şi Administraţiei, Liviu Dragnea, a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare, în dosarul privind fraude la referendumul din 2012, pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu, decizia luată vineri de instanţa supremă nefiind definitivă. Instanţa a dispus ca lui Liviu Dragnea să îi fie suspendată executarea pedepsei pentru un termen de încercare de trei ani.
Liviu Dragnea a anunţat vineri după ce a aflat decizia instanței că a demisionat din postul de ministru al Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, iar luni, în şedinţa Biroului Permanent al PSD, îşi va depune mandatul de preşedinte executiv al partidului.

Prin aceeaşi decizie, alţi peste 20 de inculpaţi au fost achitaţi.

Instanţa le-a condamnat pe Adriana Vespe şi Daniela Vlăduţ la doi ani de închisoare cu suspendare.

Decizia de vineri a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nu este definitivă, putând fi contestată la Completul de cinci judecători al instanţei supreme.

Sentinţa în dosarul în care ministrul Liviu Dragnea şi alte peste 70 de persoane sunt acuzaţi pentru fraude la referendumul din 2012 a fost pronunţată după un an şi jumătate de la începerea judecării cauzei, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie încheind în 22 aprilie discuţiile în dosar.

Întrebat ce va face cu funcţiile pe care le deţine în cazul în care decizia îi va fi nefavorabilă, Dragnea spunea că acestea „nu o să mai fie”.

„Ştiţi foarte bine răspunsul la întrebarea asta. Nu o să mai fie (funcţiile – n.r.). E normal. Să sperăm totuşi că nu o să fie cazul, eu sper să fie o sentinţă bună pentru mine şi pentru adevăr”, declara Dragnea, cu două zile înaintea pronunţării deciziei instanţei.

Instanţa supremă a înregistrat în 7 octombrie 2013 dosarul „Fraudă la referendum”, în care au fost trimişi în judecată Liviu Dragnea şi alte 74 de persoane, iar judecarea cauzei a început în 15 noiembrie.

Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, a fost trimis în judecată pentru folosirea influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

Potrivit rechizitoriului procurorilor, Liviu Dragnea, „cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale”.

Anchetatorii spun că Dragnea a fost susţinut în fraudarea referendumului de 74 de preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt. Aceştia au fost trimişi în judecată pentru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracţiuni comise sub forma autoratului, complicităţii sau a instigării.