Raportul Curții de Conturi privind activitatea financiară a Primăriei Municipiului Buzău scoate la iveală un tablou alarmant al modului în care sunt gestionați banii publici. Neregulile identificate de auditori confirmă acuzațiile lansate în spațiul public, inclusiv de consilierul local Irinel Cîrstea, care a descris situația drept un adevărat „dezastru economic la primăria Buzău”.
Documentele oficiale indică o serie de abateri grave: bani încasați în plus de la cetățeni și nereturnați, venituri neîncasate, sporuri acordate fără justificare și proiecte publice care au generat pierderi semnificative.
Una dintre cele mai grave constatări ale auditorilor vizează relația directă cu contribuabilii. Potrivit raportului, peste 145.000 de lei reprezintă sume plătite în plus sau nedatorate de cetățeni, care nu au fost restituite sau compensate.
„Auditul financiar identifică una dintre cele mai directe forme de prejudiciu pentru populație: sume plătite în plus de contribuabili și nereturnate de către primărie”, a transmis Irinel Cîrstea.
Situația este cu atât mai gravă cu cât, în unele cazuri, termenul legal pentru solicitarea restituirii a expirat, ceea ce înseamnă că banii au fost pierduți definitiv de contribuabili.
Curtea de Conturi a identificat și cheltuieli nejustificate cu salariile, în special în cadrul unui proiect finanțat prin PNRR.
Este vorba despre 177.906 lei acordați sub formă de sporuri unor angajați implicați în proiectul de construire a unor locuințe pentru tineri. Problema: proiectul nu a fost implementat conform cerințelor, iar raportările obligatorii către finanțator au lipsit.
„Sporuri plătite pe proiecte europene care nu au mai fost realizate”, a punctat Cîrstea, subliniind caracterul nelegal al acestor plăți.
Raportul scoate la iveală și deficiențe majore în colectarea veniturilor. În cazul contractului de salubrizare, municipalitatea nu a încasat redevența datorată.
„De la cetățeni a luat mai mult și nu a returnat, de la RER trebuia să ia, dar a uitat să încaseze”, a comentat ironic consilierul local.
În plus, auditorii au constatat subevaluarea creanțelor cu peste 673.000 lei, ca urmare a eliminării eronate din evidențe a unor datorii ale firmelor aflate în insolvență sau faliment.
Aquapark-ul, exemplu de risipă
Unul dintre cele mai problematice proiecte este cel al Aquapark-ului, unde Curtea de Conturi a identificat:
- 279.835,64 lei – supraevaluare
- 138.707,89 lei – cheltuieli suplimentare
- 28.286,63 lei – plăți nelegale
Potrivit lui Cârstea, „acest contract a fost alocat nelegal și a suferit modificări pentru a sprijini financiar firma câștigătoare”, fiind efectuate inclusiv plăți anticipate fără bază legală.
Municipiul Buzău a plătit 701.993,35 lei penalități unei firme de construcții, după ce nu a achitat la timp facturile. Situația a fost agravată de faptul că primăria a pierdut procesul în instanță.
„S-a angajat compania de avocatură (…) dar firma de avocatură a uitat să depună actele la tribunal în timpul prevăzut de lege. Astfel, primăria a pierdut procesul și banii pe avocați. Clasic…”, a mai transmis Cîrstea.
Raportul evidențiază și alte investiții problematice:
- Centrul intermodal „park and ride” – întârzieri majore care au generat costuri suplimentare de peste 7,7 milioane lei
- Sistemul de biciclete – peste 500.000 euro cheltuiți pentru mentenanță fără justificare economică
- Complexul hipic – abateri privind stabilirea valorii lucrărilor și cheltuieli efectuate fără respectarea legii
În cazul centrului intermodal, proiectul a ajuns de la aproximativ 12 milioane lei (fonduri europene) la 15,6 milioane lei, diferența fiind acoperită din împrumuturi suportate de municipalitate.
Deși Curtea de Conturi menționează că unele erori nu sunt generalizate, impactul lor este semnificativ și indică probleme sistemice în administrarea banilor publici.
„Primăria și orașul Buzău se află în colaps economic și vom simți cu toții acest lucru în scurt timp”, avertizează Irinel Cîrstea.
Raportul impune măsuri de corecție și recuperare a prejudiciilor, însă amploarea neregulilor ridică semne serioase de întrebare asupra modului în care au fost gestionate resursele financiare ale municipiului.
Raportul Curții de Conturi îl puteți consulta aici!
