Grevele locale, "moda" în învăţământ

Un lider judeţean al unei formaţiuni afiliate Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI), a trimis, ieri, o scrisoare colegilor săi din conducerile judeţene şi conducerii FSLI. Cu regim intern, nedorind să o facă publică, scrisoarea are un conţinut care unora le-a aprins cheful de revoluţie, iar altora le-a provocat dezgustul trădării. Semnatarul este din Vaslui, iar legătura cu Buzăul o vom face în cele ce urmează.

O scrisoare… internă

La jumătatea lunii mai, în cadrul conducerii naţionale a FSLI vor avea loc alegeri de lideri. Momentul va marca un pas decisiv pentru evoluţia luptei sindicale din şcoli, iar atmosfera din culise este deja încinsă, astăzi fiind şi ultima zi de depunere a candidaturilor. Ieri, Sorin Ţiplea, liderul formaţiunii judeţene din Vaslui, afiliată la FSLI, a lansat o scrisoare pe circuit intern, adresată conducerii actuale a FSLI, prin care cere „un plan de măsuri extrem de bine organizat” pentru a lupta cu actualii guvernanţi şi pentru a obţine ceva, după atâtea greve eşuate. „Pe surse”, ştirea cu scrisoarea vasluianului a ajuns la reporterii observatorulbuzoian.ro pe două voci: una acredita o revoluţie pe care ar produce-o conţinutul scrisorii respective, ceea ce interesa şi presa centrală. Acestei voci i-am dat curs, la rugămintea unui reporter al unei publicaţii centrale, care ne-a rugat să aflăm, pe filieră locală, date despre liderul sindical vasluian. Cea de-a doua voce acuza o altă trădare şi a venit din interiorul FSLI, unde nu luptele pentru funcţiile de la centru încing spiritele, ci statutul persoanelor care candidează.

„Vreau un plan extrem de bine organizat!”

Sorin Ţiplea, lider "Didactica" Vaslui (foto: vrn.ro)

Din telefon în telefon, am reuşit să-l contactăm pe Sorin Ţiplea, liderul Sindicatului „Didactica” Vaslui, afiliat FSLI, cea mai mare federaţie sindicală din învăţământ. Nu a vrut să ne pună la dispoziţie scrisoarea cu pricina, dar ne-a vorbit despre conţinutul ei: „Este trimisă în regim intern şi conţine câteva propuneri personale, prin care cer ca FSLI să demareze discuţii cu toate federaţiile sindicale, nu numai din învăţământ, nu numai din sectorul bugetar. Discuţii prin care să se elaboreze un plan de măsuri cu revendicări comune, pe baza cărora să ducem o luptă comună, organizată, bine ancorată în realităţile angajaţilor din teritoriu. Liderii de federaţii nu trebuie să meargă pe la talk-show-uri, unde să discute divorţurile lui Pepe sau al lui Iri. Trebuie să gândească un plan de măsuri extrem de bine organizat, astfel încât, atunci când ieşim în stradă, să ştim cum luptăm cu guvernanţii. Nu vedeţi că toate sindicatele sunt amorfe?”, ne-a declarat, ieri, Sorin Ţiplea.

Revoluţie, dar s-o ştim şi noi

Ion Dobre, surprins de colegul său de la Vaslui

Faptul că un lider judeţean lansează o scrisoare către liderii de sindicat din învăţământ nu poate fi confundat cu o întâmplare. Nici cu un lucru comun, lipsit de conotaţii serioase. Am consemnat în articolele din observatorulbuzoian.ro declaraţiile lui Ion Dobre, liderul Sindicatului din Învăţământul Preuniversitar (SÎP) Buzău, prin care acesta acuza „cooperativa” instituită la nivelul conducerii centrale a FSLI, un zid decizional de care nu trece nicio iniţiativă izolată sau a unui grup de opoziţie. Apariţia scrisorii vasluianului a aprins speranţa unor sindicalişti din învăţământ, care încă mai cred că acel zid poate fi dărâmat. Eventual printr-o revoluţie internă, declanşată fie şi de o scrisoare-apel. L-am contactat pe Ion Dobre, ieri, pentru a ne da informaţii despre existenţa scrisorii, dar acesta nu ştia încă nimic despre scrisoare, asigurându-ne în schimb că îl cunoaşte foarte bine pe Sorin Ţiplea: „Într-adevăr, este un lider judeţean cu iniţiativă, un om integru care a luat poziţii deserori în Colegiul naţional al liderilor. Mi-e teamă, însă, că scrisoarea are doar un caracter electoral”, ne-a spus liderul buzoian. Temere cu temei. Liderul vasluian candidează la funcţia de vicepreşedinte al FSLI: „Dar nu pentru funcţie am trimis scrisoarea”, ne-a declarat Sorin Ţiplea. „Nu mă interesează nicio funcţie. Nu funcţia îl face pe om să strălucească, ci omul poate da o strălucire funcţiei”, a argumentat vasluianul. „Ah! Candidează?!” s-a arătat mirat Ion Dobre, când i-am confirmat temerile. „Atunci, îmi schimb total impresia despre colegul meu de la Vaslui. Îl voi suna mâine, să-i spun personal. Cum?! În ultimul Colegiu al liderilor, a declarat public că nu vrea nicio funcţie…”

Trădarea ca formă de dialog

Regretatul Ion Neacşu, pe vremea marilor proteste ale profesorilor

Cu un an înainte de a trece în nefiinţă, Ion Neacşu, regretatul lider SÎP (sindicat care, acum, îi poartă numele), dezgustat de letargia în care intrase mişcarea sindicală, mai ales după eşecul istoric al grevei generale din 2005, şi-a depus candidatura pentru preşedinţia FSLI, contracandidatul său fiind Aurel Cornea, vechi lider FSLI. Plecat cu o delegaţie de trei persoane din SÎP Buzău, Ion Neacşu, considerat unul dintre cei mai activi lideri judeţeni din federaţie, spera să comită schimbarea. La vremea respectivă, gurile rele au spus că liderul sindical buzoian, vârf de lance în lupta sindicală, un om care îşi dedicase viaţa proceselor din tribunale, alergăturilor prin diverse instanţe de judecată şi tribunei sindicale, nu a reuşit să strângă nici măcar voturile micii delegaţii cu care făcuse deplasarea la alegeri. Secretat SÎP pe atunci, lider în prezent, Ion Dobre ne-a declarat recent că nu îl interesează acum vreo funcţie în FSLI: „Nu e momentul. Majoritatea celor care aleg sunt parte din „cooperativa” pe care o critic. Iar alegerile din mai sunt doar pentru un an din mandatul rămas după retragerea la pensie a lui Aurel Cornea. Cred în schimbare, dar în trepte. Sper că va veni şi momentul schimbării”, ne-a spus acesta. Omul în care mulţi şi-au pus încrederea este actualul secretar general FSLI, Liviu Pop: „Are un potenţial considerabil, dar a venit în federaţie pe uşa „cooperativei”. Ar putea fi atras de partea binelui…”, spune liderul buzoian. Însă, vorba filmului cu jedi, „binele este doar un punct de vedere”.

Conflicte vechi în federaţia mare a profesorilor

Aurel Cornea, venit la Buzău, ca susţinător al grevei din primăvara lui 2010

Ca orice federaţie mare, în FSLI, orgoliile şi poziţiile ocupate strategic de ani buni au creat conflicte interne care au întreţinut tensiuni întoarse împotriva coerenţei unui plan unitar de luptă. În ultimii ani, supuşi unor umilinţe în cascadă, profesorii şi-au reevaluat raportul cu mişcarea sindicală. La nivel central, ultima reuniune a liderilor în Colegiul naţional a înregistrat cea mai slabă adeziune la ideea de protest general. FSLI a fost măcinată, în ultima vreme, de conflictul cu un membru din Biroul central a cărui prezenţă devenise nestatutară dar care nu a vrut să renunţe la funcţie şi a ameninţat cu „spargerea” federaţiei. Respectivul conflict a fost declanşat de sesizarea tot a unui lider judeţean, împrejurare în care Aurel Cornea şi colegii săi din forul de decizie au pus batista pe ţambal, preferând să rişte o ruptură locală, uneia de la nivel central. S-a spus atunci că însuşi Cornea nu stă bine cu statutul de lider. Mână-n mână, vulnerabili, cu probleme de autoritate, se pare că mai marii din FSLI nu vor crea sau avea mari surprize la alegerile din mai. Dar, încercarea moarte n-are…

Ignoranţă sau… concluzie

Iniţiative înecate prematur în suspiciuni de manevre electorale, trădări şi neîncredere generalizată, apatie, jemanfişism. „Nu vedeţi că ne-au găsit punctul slab şi acum sar pe lideri şi mai tare, ca să-i înfunde şi să ne amuţească de tot?!”, ne-a spus Sorin Ţiplea, făcând trimitere la prigoana pornită împotriva liderilor marilor federaţii sindicale din România. „De aceea, scrisoarea mea este un apel la trezirea la realitate a liderilor şi a noastră, a tuturor sindicaliştilor”, a completat vasluianul. În definitiv, orice candidatură este însoţită de un program electoral. Greu explicabil gestul liderului de la Vaslui de a refuza să ofere presei scrisoarea în discuţie. Cu atât mai uşor explicabilă este dezamăgirea liderului buzoian, la confirmarea temerii că acea scrisoare însoţeşte o candidatură pe care colegul său o anunţa public ca imposibilă. Din contextul mai larg al alegerilor de lideri sindicali din şcoli, dăm un exemplu: la Nehoiu, formaţiunea SÎP este distrusă, în locul ei apărând o alta, afiliată la o federaţie mai mică, principial „soră” a FSLI, avându-l ca lider pe fiul primarului, ulterior director adjunct în liceul din oraş. Cazul de la Nehoiu este notoriu, iar el devine exemplar prin puterea de instituire a unei „reguli” împotriva firii şi statutului sindicatelor. Statut aflat într-o nouă fază de proiect, la FSLI, din care ar trebui, teoretic, să decurgă schimbări.

Sorin DINCO

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.