Regula chiulului "fraier e ăla care rămâne la oră" funcţionează des în cercurile elevilor

Solicitarea Inspectoratul Şcolar Judeţean (IŞJ), trimisă unităţilor de învăţământ din subordine, de a transmite totalul absenţelor înregistrate de elevi pe ultimii trei ani şcolari, urmează să adeverească faptul că, la cele peste 30 de milioane de absenţe pe care le-au făcut, pe un singur semestru, elevii din România, judeţul Buzău a contribuit cu aproape un milion.

 

Numărul mare de absenţe nu ar fi o surpriză pentru autorităţile din învăţământ, chiar dacă în ciclul primar acestea sunt considerabil mai mici decât cele ale elevilor de la gimnaziu sau din liceu. Totuşi, statistica pe care o aşteaptă IŞJ Buzău se va constitui într-un argument forte pentru iniţiativa ministerială de a monitoriza electronic frecvenţa şcolară, după metoda cartelelor de acces, pe care am prezentat-o în ediţia de ieri.

 

Din datele noastre, deduse din situaţia statistică a evoluţiei elevilor pe semestrul I al anului şcolar 2010-2011, se observă că numai la ciclul gimnazial, în care erau cuprinşi aproape 18 mii de elevi, se înregistrau 2500 de elevi corigenţi şi peste 600 situaţii neîncheiate, iar 1440 elevi aveau nota scăzută la purtare, cazuri în care hotărârea diriginţilor şi a consiliilor profesorale a fost determinată de numărul mare de absenţe, mai puţin de alte abateri de la regulamentul şcolar. Regulamentul spune că, la 10 absenţe nemotivate, se scade un punct la purtare, lucru imposibil de practicat în şcoli, la fel ca şi cel al exmatriculării cu preaviz în cazul cumulării a 40 de absenţe nemotivate.

 

De remarcat că, într-un colectiv de, în medie, 25 de elevi pe clasă, sunt de ajuns trei-patru elevi cu probleme de frecvenţă, ca totalul absenţelor nemotivate anual, pe clasă, să depăşească ordinul sutelor. În învăţământul obligatoriu de zece clase, actualul sistem „încurajează” absenteismul, un elev fiind acceptat la ore chiar dacă are, în catalog, peste 200 de absenţe nemotivate. Elevul nu poate fi exmatriculat şi nici la abandon şcolar nu poate fi înregistrat până la încheierea cursurilor anuale. În cazul absenţelor motivate medical, regulamentele impun repetarea anului şcolar pe caz de boală. Pe lângă sistemul din Educaţie, şi cel din Sănătate descurajează, paradoxal, frecvenţa la cursuri. Dacă IŞJ ar aduna adeverinţele medicale din arhivele diriginţilor, pe fundamentul cărora s-au motivat sute de mii de absenţe la nivel de judeţ numai în ultimul an, autorităţile ar ajunge la o concluzie greu de digerat: elevii sunt învăţaţi (de sistem, de familie, de societate) să se sustragă de la ore cu acte „în regulă”.

 

S.D.

3 COMENTARII

  1. Și? Implementează, monitorizează, implementează, monitorizează… Și ????? Cauza absențelor cine o cercetează???? Api la câte se pricep guvernanții noștrii, care votează cu cardul, unul pentru altu, credeți că elevii sunt chiar așa de fraieri. Da e mic prețul, 4 lei si 50 de bani, adică un euro, la un milion de elevi, e chiar mic…, adică e ca lumea de „mic” !!!

  2. În 22 decembrie 89 directorul școlii ne/a chemat să înumărăm absențele elevilor pe primul trimestru și să facem mediile generale și clasificare elevilor!. Asta ca să nu discutăm politică!! Uite că istoria se repetă. Numărați fraților, numărați!

  3. Hai să fim cât se poate de corecți:fiecare din noi preferă să meargă acolo unde îi place.! Adică elevii noștrii n/ar veni la școală dacă le/ar plăcea? Nu le place și pace! Sistemul e în criză profundă și cioacele acestea cu numărări, împlementări, monitorizări n/au alt rost decât să ne țină ocupați, să nu avem timp de gândire…

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.