Zi mare în calendarul creștin ortodox! Astăzi, românii marchează Sărbătoarea Intrării Domnului în Ierusalim, cunoscută şi ca Sărbătoarea Floriilor. Aproape un milion și jumătate de români au astăzi motive să petreacă, pentru că au nume de floare, cele mai multe, peste 850 de mii fiind femei. Statisticile arată că cei mai mulți sărbătoriți ai zilei se numesc Florin, Viorel, Florian, Florentin, Florinel şi Narcis. Cei mai puţini dintre sărbătoriţi poartă numele de Bujor, Ghiocel, Florică sau Crin. Dintre femeile sărbătorite la această dată, cele mai multe poartă numele de Viorica, urmate de Florentina și Florica. Motiv de sărbătoare este şi pentru femeile care poartă şi alte nume cu rezonanţe florale, cum ar fi: Camelia, Margareta, Violeta, Lăcrămioara, Delia, Narcisa, Crina sau Iris. Aniversate vor fi şi persoane cu nume mai rar întâlnite, precum Dalia, Anemona, Micşunica , Panseluţa sau Crizantema.
Dincolo de petrecerile care se vor ține lanț astăzi în casele românilor, sărbătoatea de astăzi este cea care deschide pregătirile de Paşti din Săptămâna Mare. Creştinii prăznuiesc Intrarea Mântuitorului participând la Sfânta Liturghie, împodobind cu ramuri de salcie sfinţită icoanele, uşile şi ferestrele gospodăriilor lor şi păstrând rânduiala postului. Aceste ramuri sfinţite se păstrează peste an, fiind folosite cu credinţă la tămăduirea diferitelor boli. Ele îmbodobesc icoanele, uşile, ferestrele, intrările în grajduri, fântânile şi streşinile caselor. Oamenii mai obişnuiesc şi să înfigă aceste ramuri în straturile proaspăt semănate, să le pună în hrana animalelor sau să le aşeze pe morminte. Ramurile verzi simbolizează castitatea, dar şi renaşterea vegetaţiei, amintind totodată de ramurile cu care a fost întâmpinat Iisus la intrarea în Ierusalim, în această zi.
De asemenea, fiind praznic împărătesc, biserica a rânduit ca în această zi să fie dezlegare la peşte, vin şi untdelemn.
De Florii, atenţia comunităţii tradiţionale era îndreptată, pe lângă sărbătoarea religioasă, către renaşterea vegetaţiei. De fapt, denumirea populară a sărbătorii vine de la zeiţa romană a florilor, Flora, peste care creştinii au suprapus sărbătoarea intrării Domnului în Ierusalim. Astfel, pe lângă sărbătoarea creştină a intrării Mântuitorului în Ierusalim, au apărut şi nenumărate obiceiuri şi tradiţii, atât în mediul rural, cât şi în cel urban, cele mai multe de sorginte păgână.
De exemplu, de Florii se obişnuieşte să se facă „de ursită”, astfel că fetele aflau, prin diverse procedee, dacă se vor căsători sau nu în acel an. Tot de Florii, mărţişorul purtat până în această zi se pune pe ramurile unui pom înflorit sau pe un măceş, iar zestrea se scoate din casă pentru aerisire. Înaintea sărbătorii, fetele nemăritate din Banat şi Transilvania obişnuiesc să pună o oglindă şi o cămaşă curată sub un păr altoit. După răsăritul soarelui, aceste obiecte sunt folosite în farmece pentru noroc în dragoste şi sănătate. De asemenea, la miezul nopţii se fierbe busuioc în apă, iar dimineaţa fetele se spală pe cap cu această fiertură, ca să le crească părul frumos şi strălucitor. Ce rămâne se toarna la rădăcina unui păr, în speranţa că băieţii se vor uita după ele, ca după un copac înflorit. În acelasi timp, dacă cineva îndrăzneşte să se spele pe cap chiar în ziua de Florii, fără apă descântată şi sfinţită, riscă să albească.
Tradiţia mai spune că aşa cum va fi vremea de Florii va fi şi în prima zi de Paşti.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.