Luni dimineața a trecut în garda pretoriană a lui Doamne-Doamne un om cu adevărat dedicat sportului, iar numele lui Ștefan Miloș chiar s-a confundat cu handbalul feminin buzoian. (OK, în tandem cu al lui Romeo Ilie, dar nici nu puteai gândi că există acest sport la noi în oraș fără că cei doi tovarăși de arme și prieteni de peste 30 de ani să nu fie și ei implicați până peste cap!) Mi-e foarte greu să scriu despre un om cu care am avut în comun doar respect și dăruire pentru sport. L-am cunoscut în toamna lui 1994, ca tânăr jurnalist la “Opinia” și l-am văzut ultima oară pe la sfârșitul lui iunie. Era pe terasa de la “Junior”, mânca de prânz împreună cu Romeo, prietenul și fratele lui de suferințe și bucurii. Eu treceam de la gară spre Centru, i-am văzut și m-am oprit să-i salut și să antamez un eventual interviu despre echipa de fete.
Dumnezeu să aibă grija de tine, Dom’ Profesor (știu că ai fost modest și titlul pompos te făcea să te jenezi!), dar meriți să te ocupi așa cum știi dumneata și de trupa de sportivi pe care-o s-o găsești în Paradis! SIT TIBI TERRA LEVIS, ȘTEFAN MILOȘ!
Vali Mocanu