"Mens sana in corpore sano", vorbă veche, din ce în ce mai puţin cunoscută de elevi

Asistenţa medicală din unităţile de învăţământ buzoinene este lăsată de izbelişte. Numărului mic de cabinete de medicină şcolară i se adaugă şi sărăcia de cabinete de asistenţă psihopedagogică, în condiţiile în care consumul de alcool, tutun, substanţe psihotrope, precum şi violenţa verbală şi fizică sunt deja date concrete ale unui fenomen îngrijorător care afectează viaţa şcolară.

 

 

Reţeaua de cabinete şcolare ‎este pe cale de dispariţie. Dacă în primăvară, Direcţia de Sănătate Publică (DSP) număra 68 de cabinete, în prezent acestea mai sunt doar 42. Trecută în administrarea primăriilor, medicina şcolară mai e reprezentată doar de 29 de cabinete în şcoli şi ‎alte 13 în grădiniţe, dar şi acelea doar în oraş, dintr-un total de 300 de unităţi de învăţământ din judeţ care au personalitate juridică (au peste 200 elevi). Personalul specializat este itinerant sau navetist, cei 9 medici generalişti rămaşi în sistem făcând curse de la un dispensar la ‎altul. În timp ce în municipiu elevii au totuşi acces la astfel de servicii ‎medicale, la ţară până şi medicii din cabinete sunt greu de găsit. Aici ‎doctorul de familie apare la două sau chiar trei zile, iar despre cabinete în ‎şcoli sau grădiniţe nu se poate vorbi.

 

 

În condiţiile în care DSP şi Centrul Judeţean pentru Asistenţă Psihopedagogică (CJAP) confirmă, prin sondajele efectuate recent, că alcoolul, tutunul, sinuciderile, etnobotanicele, violenţa fizică şi psihică între elevi şi între elevi şi profesori sunt realităţi ale şcolii buzoiene, asistenţa de specialitate dispare de pe harta administraţiei judeţene.

 

Citeşte şi articolele: Şcoala buzoiană, viciată de tutun, alcool şi gânduri sinucigaşe şi Violenţa în şcoli: elevii înjură, iar profesorii „fac aroganţe”.

S.D.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.