Memorialul ,,Cornel Negoescu” la care cele patru echipe participante, Unirea Slobozia, Olimpia Rm. Sărat, C.S.M. Focşani şi Gloria Buzău au primit cupe,diplome şi fanioane cu poza regretatului atacant a fost un prilej de întâlnire şi pentru foştii jucători ai grupării din Crâng. După terminarea turneului, alături de alţi invitaţi, inclusiv prefectul judeţului,Gabi Baltă, un înfocat susţinător al echipei buzoiene, foştii fotbalişti au mers la un select restaurant. Acolo unde, la o friptură şi un şpriţ au depănat tot felul de amintiri legate de Cornel Negoescu(1950-1999) iar pe feţele tuturor se putea citi tristeţea că fostul lor coleg de echipă nu mai era printre ei dar şi o rază de bucurie fiindcă s-au reîntâlnit. Printre cei prezenţi s-au numărat Dan Tulpan, Titi Mircea, Costică Stan, Gheorghe Tănase, Costică Roşca, Tase Lăptoiu, Liviu Andriesei, Sandu Ionescu(Cocoşatul), Gheorghe Dobre(Moşul), Mitică Marcu, Marin Toma(Dulap) şi Mitică Ghizdeanu(Pepenoaica) acesta din urmă fiind eroul acel memorabil gol marcat în meciul din deplasare cu UTA disputat în Divizia A(ediţia 1978-1979) care a trimis echipa arădeană în B.

,,Evident că momentul fost unul emoţionant şi cu sufletul plin de amintiri şi regrete că el nu se mai află printre noi. Totodată este şi o bucurie că ne-am reîntâlnit cu mare plăcere noi cei din generaţia lui Cornel Negoescu. Acesta a fost o emblemă a Gloriei Buzău mai ales că s-a dovodit decisiv şi în meciul cu Galaţiul când a marcat unicul gol şi astfel echipa npoastră promova în prima Divizie. Cornel era un tip modest, muncitor şi un bun coleg. A plecat de jos de la ţară, a făcut o facultate şi a reuşit să îşi întemeieze o familie frumoasă însă din păcate atât el cât şi soţia lui s-au dus prematur, unul după altul. Vreau să vă spun că în finalul vieţii,practic, Cornel s-a autodistrus”(Dan Tulpan)

,,Cornel a fost un băiat corect şi un fotbalist foarte bun iar ca antrenor a crescut copii care au ajuns apoi să să joace în eşalonul superior. La acest eveniment m-au încercat în primul rând regretele că Negoescu nu mai este printre noi dar au existat şi nişte sentimente de bucurie deoarece m-am reîntâlnit cu foştii colegi de echipăTulpan a ştiut întotdeauna să ne adune pentru a depăna amintiri legate de momentele petrecute împreună şi sigur că ne-am dori mai multe întâlniri. Îmi pare rău însă pentru cei care nu au venit”(Marin Toma).

,,Din punctul meu de vedere, Cornel Negoescu a fost cel mai exponenţial fotbalist din toată istoria clubului Gloria. Fotbalistic, adică din teren a participat la toate promovările echipei, iar la prima a fost decisiv înscriind singurul gol al partidei cu C.S.U. Galaţi. Cornel a fost un om cu un caracter deosebit, echilibrat, inteligent şi o coloană vertebrală cum rar mai găseşti în vremurile astea. Eram prieteni foarte buni. De fapt ne aveam ca fraţii şi împreună am mers în calitate de antrenori la Olimpia Rm. Sărat apoi la Metalul iar în final la Gloria Buzău pe care am dus-o aproape de promovare în anii 90. Primul sentiment care m-a încercat acum a fost unul de regret că nu mai este printre noi şi a plecat la o vârstă foarte fragedă şi parcă, nedrept. De asemenea, am simţit şi o bucurie că datorită lui ne-am mai întâlnit şi noi, foştii jucători ai Gloriei şi am rememorat momentele petrecute împreună cu regretatul Cornel Negoescu pe care bineînţele nu avem cum să-l uităm” (Gheorghe Dobre)
În cadrul Memorialului,,Cornel Negoescu” s-au disputat două partide: Gloria Buzău-C.S.M. Unirea Slobozia 1-5 şi Olimpia Rm. Sărat-C.S.M. Focşani1-0.

Adrian SOARE

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.