De-a lungul timpului, îmbogăţirea culturii româneşti a fost influenţată în mod direct de existenţa punctelor de interes pentru artişti din întreaga lume. Acestea au fost deseori reprezentate de către instituţii a căror activitate principală aparţine sferei artistice. Fie că este vorba despre domeniul teatrului, picturii sau literaturii, contribuţiile culturale aduse ţării sunt evidente.
Una dintre cele mai importante instituţii de acest fel se află în Bucureşti şi este reprezentată de către Teatrul Naţional I. L. Caragiale. Acesta nu doar că este cel mai mare teatru din România, ci ocupă un loc de top şi pe plan european. Proiectul iniţial al teatrului a fost întocmit de către arhitectul Horia Maicu. Însă înainte de a-i fi dată această responsabilitate, părerile mai multor arhitecţi din Europa au fost solicitate, astfel aducând influenţe străine marelui edificiu. Viziunea lui Maicu a fost una ce aparţinea stilului arhitectural clasic specific perioadei anilor ’60. Însă, douăzeci de ani mai târziu clădirea a fost remodelată într-un stil postmodernist. De la inaugurare şi până în prezent, Teatrul Naţional a oferit o scenă artistică de mare valoare ce a influenţat numeroşi actori celebri şi scriitori români, care la rândul lor au încântat şi au inspirat publicul local şi străin pe tot parcursul anilor.
Caption: Superba clădire părăsită a cazinoului din Constanța.
În ciuda faptului că este în primul rând cunoscută pentru că a fost printre cele mai iconice clădiri de acest fel în perioada de glorie a dezvoltării cazinourilor în Europa, pasionaţii de artă şi teatru consideră Cazinoul din Constanța ca fiind un epicentru cultural datorită numeroaselor evenimente găzduite în trecut. De asemenea, datorită stilului arhitectural art nouveau, superba clădire a atras vizitatori din toate colţurile lumii, contribuind la extinderea şi îmbogăţirea multiculturalităţii din regiune. De la inaugurarea sa din anul 1910 şi până la ultima restaurare din anul 1986, numeroşi arhitecţi şi artişti plastici şi-au pus amprenta personală pe edificiu, îmbinând diferite stiluri şi tendinţe atât străine cât şi locale. În zilele noastre, din păcate accesul în interiorul cazinoului este interzis însă acesta poate fi admirat în timpul unei plimbări relaxante pe faleză.
O altă clădire ce evidenţiază stilul arhitectural art nouveau şi este considerată ca fiind una dintre cele mai importante biblioteci şi instituţii culturale din România este Biblioteca Centrală Universitară din Cluj-Napoca. Aceasta se numără şi printre cele mai vechi clădiri de acest fel din ţară. Biblioteca a fost înfiinţată în anul 1872, urmând ca în perioada anilor 1906 – 1908 să fie finalizată sub îndrumarea arhitecţilor Flóris Korb şi Kálmán Giergl. Datorită donaţiilor realizate de către personalităţi şi organizaţii române, colecţia bibliotecii este una impresionantă, având peste trei milioane de volume printre care se numără şi multe rarităţi din perioada medievală. În prezent, împreună cu prestigioasa Universitate Babeș-Bolyai, biblioteca din Cluj face parte dintr-o reţea de centre culturale importante ce colaborează cu ambasadele mai multor ţări străine.
Acestea sunt doar câteva exemple de edificii ce au ajutat la construirea, îmbogăţirea şi extinderea culturii în România. Străinii au fost la rândul lor influenţaţi de către tradiţiile şi cultura românească, un exemplu concret în acest sens fiind domeniul viticulturii. Aceste colaborări şi schimburi de informaţii şi experienţă la nivel internaţional deseori prezintă beneficii pentru ambele părţi iar din această cauză promovarea valorilor este un pas esenţial în evoluţia societăţii.
