Naționala Franței are cel mai valoros lot de la această ediție de campionat european, nu mai puțin de 300 de milioane de euro valorează împreună cei 23 de puștani convocați de selecționerul Sylvain Ripoll! Țineți minte că atunci când am caracterizat pe scurt echipa Angliei vă spuneam că aproape toată linia lor defensivă joacă în liga a doua? Ei bine, la francezi lucrurile stau exact pe dos, cei doi fundași centrali, Upamecano și Konate, ambii cotați la câte 30 de milioane, formează un cuplu și în apărarea unei echipe de Champions League, RB Leipzig. Excelent arată și mijlocul albaștrilor, cu Tousart și Aouar de la Lyon, ori în atac cu tridentul Dembele – Terrier – Bamba (doi lyonezi și un lilloise). Am putea să găsim și un amănunt care să ne dea oarece speranțe, acela că adversarii nostri de azi nu au câștigat niciunul dintre cele patru amicale disputate înaintea turneului final de pe pământ italian.
Vedeta incontestabilă a cocoșilor este Houssem Aouar, produs al academiei lui Ol. Lyon, cu un rol vital în trupa ce a terminat anul pe locul 3 și a fost titular etapă de etapă. Anul trecut a jucat în 47 de meciuri oficiale, marcând de 7 ori și pasând decisiv în 11 ocazii. Este evaluat la 45 de milioane de euro, dar, cu siguranță că dacă PSG va elibera locul lui Verrati, Aouar va fi prima opțiune de transfer și suma care va merge în conturile lyonezilor va mai avea în plus încă 10-20 de bulioane! Acum câteva luni, într-un comentariu despre tinerii mijlocași centrali care au învățat să zboare în fotbalul mare din Europa, chiar Gică Hagi îl punea pe acest mijlocaș francez în capul listei sale de preferați, numindu-l “optarul perfect din fotbalul modern al următorului deceniu”.
La fel ca și în cazul britanicilor cu care păreau să se bată la cucerirea primei poziții în clasamentul grupei la debutul competiției, nici franțujii nu au mai câștigat un European U21 de la sfârșitul anilor ’80, iar ultima finală au jucat-o în 2002 și au pierdut-o contra Cehiei după lovituri de departajare. Dar victoria contra “dușmanului” de dincolo de canalul Mânecii și cea contra croaților au pus micii cocoși pe o lista extrem de scurtă de superfavorite la cucerirea acestui trofeu.
După ce ambele echipe au câștigat primele lor jocuri la acest turneu final, meciul direct pare să fie unul doar de palmares. După părerea mea nimeni nu vrea să-l câștige, ar însemna să joace semifinala de joi împotriva Germaniei, campioana en-titre și cea mai în formă participantă la această competiție. Mai sunt echipe cu 6 puncte obținute în două meciuri în afara nemților, noi, francezii și polonezii, dar numai “Die Manschaft” și-a zdrobit adversarii, i-a demolat realmente și pe danezi, dar și pe sârbi. Noi și “cocoșii” am tras din greu să învingem Anglia, iar polonezii au ieșit victorioși după ce au detonat două bombe imense (plus eliminarea Portugaliei la baraj!!!), victorii grele contra Belgiei și Italiei. Așa că, întrebarea este, ne dorim să câștigăm grupa sau să ne duelăm în semifinale cu o echipă mai abordabilă decât Germania?
L-am întrebat pe Mirel Radoi la conferința de presă anterioară meciului cu englezii dacă ar semna pentru un rezultat de egalitate. Mi-a zis că nu se va gândi la o remiză decât prin min. 85 – 87 și dacă echipa lui va juca rău și vă risca să piardă. Ei bine totul era pus în scenă exact așa cum vorbeam, englezii egalaseră după golul lui Hagi, au mai avut două-trei ocazii imense (bara lui Abraham se mișcă și acum!), dar două șuturi sănătoase ale lui Coman și o gafă incredibilă a portarului Henderson ne-au dus direct în Paradis. După meci, conștient fiind că suntem calificați 99% chiar și cu o înfrângere, același antrenor al echipei tricolore confirma faptul că vor fi multe schimbări în primul “11” pentru jocul de luni seara. Dar în niciun caz nu se gândește că acest lucru va pune în pericol soarta celor trei puncte puse în joc și, implicit, primul loc în grupă. “Băieții mei nu cunosc cuvântul înfrângere, nimeni nu ia în calcul varianta de a ieși de pe teren cu ideea de a încasa cât mai puține posibil. Dacă o să vină, și e absolut normal să vină odată și-odată, că toată lumea ia bătaie într-o bună zi, asta este. Noi trebuie doar să fim împacați cu gândul că am dat totul pentru a câștiga, că ne-am cheltuit și ultimul strop de energie pentru a face 23 de milioane de români fericiți și că putem privi în ochi pe oricine ar avea ceva să ne reproșeze”, a mai spus Radoi.
E clar că cei 8-10 mii de suporteri români care vor fi în tribunele lui “Dino Manuzzi” pentru partida contra Franței, trupa cea mai valoroasă (conform transfermarkt.com), nu vor accepta calcule meschine și o eventuală predare a cetății cocoșeilor galici, lumea vine să vadă fotbal, să se bucure de faptul că o națională a României vine să joace la ei acasă, pentru că Italia a devenit casa lor de vreo 15-20 de ani, și să se poată mândri apoi că poartă un tricou, un steag, un fular tricolor pe străzile din Rimini, Bologna, Milano, Roma, Venezia, Asti sau din zeci de alte orașe despre care i-am auzit vorbind în fanzone, la terase sau în tribunele din San Marino și Cesena cu ocazia primelor două meciuri jucate aici. HAI ROMÂNIA ȘI FORZA SĂ FIE CU VOI!
Corespondență din Rimini de la Vali MOCANU
