REPORTAJ: Case din lut, cu sticle montate în pereţi ca să intre lumina şi cu acoperiş din iarbă, în Buzău

0
2327


Un minisat cu căsuţe din lut cu ferestre făcute din parbrize, cu sticle puse în pereţi ca să intre lumina şi cu acoperiş pe care va creşte iarba a fost realizat în satul buzoian Berca, iniţiatorul proiectului fiind o învăţătoare care vrea să includă ansamblul într-un circuit turistic ecologic, informează Mediafax.
Ansamblul format din cinci căsuţe din lut, ridicate la marginea satului Berca, pe drumul spre Mănăstirea Răteşti, a fost ideea unei învăţătoare de 35 de ani, din Buzău, şi a început să prindă contur în vara acestui an.

Nicoleta Marin, iniţiatoarea proiectului, povesteşte că ideea de a ridica aceste căsuţe ecologice i-a venit după ce un alt proiect, acela de a ridica un parc eolian, a fost sortit eşecului din cauza costurilor mult prea ridicate.

„Am vrut să facem un parc eolian. N-am reuşit şi am zis apoi să rămânem în acelaşi domeniu, eco. Când am realizat că ne costă prea mult să restaurăm case ţărăneşti vechi şi tot căutând pe internet idei despre ce am putea să facem, am dat peste casele cob, care mi s-au părut interesante. Am văzut că este o tehnică nouă şi am zis să încercăm. Am contactat o arhitectă care are primele case de acest gen. La început ne-am gândit că e mai simplu, dar n-a fost. Pe parcurs ne-am dat seama că nu este uşor să ridicăm aceste case. Avem cinci case de cob, merge greu să le ridicăm pentru că nu e ca şi cum ai face o casă din cărămidă. Trebuie să fie anumite condiţii meteo, să fie soare, să bată vântul. Am reuşit să ridicăm toate zidurile”, afirmă învăţătoarea.
Ea mai spune că prin acest proiect, „Cob Village”, vrea să promoveze zona Buzăului: „Am zis că dacă venim cu altceva decât cu o simplă pensiune poate atragem mai mulţi turişti care vin aici, la noi, pentru că avem Vulcanii Noroioşi, avem cârnaţii de Pleşcoi, dar turiştii vin şi pleacă, nu lasă nimic în comună”.

Ansamblul care cuprinde cinci case te duce cu gândul la o poveste.

Căsuţele sunt construite dintr-un amestec de pământ lutos, nisip, paie de grâu sau de orz şi apă. Fără cofraje, cărămizi sau substanţe chimice.
Construcţiile sunt rotunde, fără colţuri şi muchii. În pereţii exteriori au fost modelate nişe în care sunt puse sticle de diverse culori sau borcane prin care intră lumina de afară. Cât despre ferestre, acestea sunt de fapt parbrize de maşină reciclate, care nu ar trebui să se aburească. În interior, casa va fi ceruită după ce pe ziduri se va aşterne cu pensula un strat de ulei de in. Tencuiala exterioară este un amestec de nisip, păr de capră, balegă de vacă şi foarte puţină apă.
Realizatoarea proiectului de la Berca crede că o astfel de casă este locuinţa pe care oricine şi-o doreşte pentru că este eco şi rezistă la seisme, neexistând pericolul ca zidurile să cadă peste cei aflaţi înăuntru.
„Am umblat la toate fermele din zonă să facem rost de păr de capră pe care ulterior a trebuit să-l luăm la mână şi să-l tăiem la 2,5 centimetri lungime. Nu vă spun că în cursul anului am cununat un cuplu, iar de la nunta finilor noştri am luat toate sticlele de şampanie. Vă daţi seama cum au reacţionat cei de la restaurant când le-am cerut sticlele goale. Din ele am făcut nişte decoraţiuni – în momentul când intră lumina prin ele se obţin nişte efecte deosebite, altfel se vede răsăritul, apusul, e deosebit. De asemenea, am mai folosit în pereţi şi parbrize auto pe care le-am încastrat în cob”, povesteşte iniţiatoarea proiectului.

Căsuţele sunt ridicate pe stâlpi curbaţi din lemn.
„Ne-am dus în pădure şi am luat copacii cei mai strâmbi, ca să păstrăm elementele naturale. Aşadar, totul este aşa cum am luat din natură. Lemnele folosite sunt salcâmi întregi care în unele cazuri ies din pereţi, dar nu am vrut să intervenim. Doar lemnul folosit la acoperiş a fost prelucrat şi ignifugat, iar acum lucrăm la şanţurile pentru scurgerea apei şi la placarea cu piatră de Siriu a aleilor. Am fost nevoiţi să facem fundaţie din beton pentru că după ce am luat terenul am făcut un studiu geologic şi ni s-a spus că este predispus la alunecări de teren. Din acest motiv, fundaţia este din beton, că altfel, la o eventuală alunecare, ar fi luat-o casele la vale. Casele, deşi la fel, sunt unice, deoarece sunt modelate manual, ceea ce reflectă starea sufletească pe care o are fiecare. Nu poţi construi o casă de cob dacă nu ai o atitudine pozitivă, pentru că se pune foarte mult suflet în ele, în executarea lor. N-o să reuşeşti să le faci dacă eşti nervos”, mai spune Nicoleta Marin.

Căsuţele vor fi acoperite cu un strat izolator peste care va fi plantată iarbă. Acest acoperiş va fi pus în două săptămâni, dacă vremea va permite. Va fi un acoperiş eco, cu plante de sedum care cresc pe un pământ special.
Fiecare casă are patru camere şi patru băi, acestea urmând să fie tencuite cu o tencuială naturală din Maroc, comandată în Germania, care va elimina necesitatea faianţei. Această tencuială va fi dată în primăvară, pentru că acum condiţiile meteorologice nu mai sunt prielnice, fiind nevoie de o temperatură constantă pentru ca lucrarea să reziste şi să fie de bună calitate.

Căsuţele vor avea şi centrale termice, pentru că turiştii îşi vor dori confort.

„Casele nu vor fi cu sobe. Poate că aceia care vin nu au chef să bage pe foc şi de aceea mergem pe această variantă, de centrale termice”, mai spune iniţiatoarea proiectului.

Minisatul de la Berca a fost ridicat cu ajutorul vecinilor şi al prietenilor.

„A fost mai greu la început, până ne-am învăţat cu tehnica cob, pentru că, deşi am colaborat cu arhitecta Ileana Mavrodin, ea nu a participat la lucrări efectiv. Costurile nu sunt de-colo. Noi am avut noroc că în zona Berca este pământul lutos, dar dacă nu-l aveam, trebuia adus din altă parte. Se adaugă nisip, piatră, paie, pe toate trebuie să le procuri. Iar ca să ridici construcţia, este nevoie de forţă de muncă, multă forţă de muncă şi îţi trebuie mulţi prieteni ca să poţi să realizezi un sat atât de mare”, adaugă învăţătoarea.

După ce minisatul eco va fi finalizat, iniţiatoarea proiectului intenţionează ca în centru să fie amenajat un cuptor unde oamenii să își prepare singuri mâncare tradițională și unde să se organizeze și workshop-uri de zidit cu cob, de preparare a cârnaților de Pleșcoi sau a pastramei de oaie.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.