ROMÂNIA – SPANIA, a fi sau a nu fi EURO 2020

Miercuri, la ultima conferință de presă dinaintea jocului contra Spaniei, selecționerul Cosmin Contra, cel cu viață/casă dublă pe axa București – Madrid, era gata să semneze pentru un egal cu fosta campioană mondială. Vedeți? Asta e diferența între mentalitatea de “Dă, Doamne, un punct mic!” și ceea ce transmitea Mirel Rădoi la Europenele de tineret, când chiar subsemnatul i-a pus aceeași întrebare înaintea celebrului deja meci contra Angliei. Omul cu răspunderea la echipa semifinalistă la U21 a răspuns răspicat “NU”, nu voia un egal cu orice preț pentru că nu-i garanta nimeni o victorie contra Franței, în ultima etapă. Iar lui “Guriță” îi garantează cineva că va bate Suedia și Norvegia la București? Pe ce se bazează? Sau, l-ar fi întrebat Dem Rădulescu acum vreo 40-50 de ani, cine te recomandă? Că nici vocea și nici talentul nu-l dau afară din casă pe antrenorul Naționalei noastre.

      Am mai auzit-o și p-aia, pompieristică și de autoîncurajare că încă nu am pierdut vreun meci la București contra unei forțe  din fotbal în meci oficial. Fără niciun support e chestia asta. Ori i-am prins pe jmekeri în alt oraș și ne-au tăvălit acolo, ori era pe final de campanie și nu conta pentru nimeni rezultatul final, ori a fost vreo reciprocitate ca aia povestită de Cornel Dinu în cartea lui (cu Belgia, pentru necunoscători, prin ’93).

Citesc foaia de joc cu echipele de start, o postez și pe Facebook, iar imediat vin replicile gen “frateee, ce ofensiv jucăm!” Era o glumă, evident. Celor două vârfuri (Keșeru și Pușcaș) le contrapunem o linie de cinci fundași, iar la mijloc un dezechilibru total. Pe Deac, ieșit din formă, nu l-aș fi mai fi selecționat niciodată, iar lângă Stanciu și Marin aș fi lipit și unul dintre Hagi și Cicâldau. Dar eu nu voi ajunge niciodată să conduc o echipă de fotbal din scaunul de antrenor, din fericire pentru ambele părți, că cine știe ce nebunie ar ieși!

Tot în conferință de presă de miercuri, fostul jucător de rezervă al lui Napoli și viitor în aceeași postură la Sassuolo (părerea mea!), Vlad Chiricheș, ne zicea că problema banderolei este a selecționerului, dar că la ora meciului spectatorii vor avea o mare surpriză. Toți ne gândeam că va fi responsabilizat proaspătul calificat în grupele UCL, praghezul Nicușor Stanciu cu această onoare, mai ales după meciurile bune făcute în play-off. Sau poate Răzvan Marin ori chiar Tătărușanu, dar eu prin surpriză mă gândeam la unul dintre primii doi, clar. Când colo, surpriza era chiar el, cel ce jucase aproape 4(patru) meciuri mari și late într-un an de zile! Nu putem progresa în ritmul ăsta…

• • Cred că ne va paște o suspendare din partea UEFA, torțele și artificiile aprinse în debutul meciului în spatele porții tricolore n-au cum să fi trecut neobservate de oficialii forului continental!
  • Șuturile vin pe bandă rulantă la poarta noastră, iar în primele 10-12 minute am consemnat deja două parade ale goalkeeperului român
  • Turco-germanul Aytekin fluieră tot, nu cred că-i convine să-și termine cariera europeană cu cine știe ce scăpări, chiar dacă lumea îl va percepe forever drept arbitrul care i-a făcut cadou o calificare istorică Barcelonei contra PSG-ului după 0-4 la Paris
  • Fault și cartonaș pentru mijlocașul spaniol care-l tamponează pe arbitru în min. 19 la o plecare rapidă pe contraatac a tricolorilor! Glumesc, la fel au făcut-o și ei…
  • E minutul 27 și se fluieră penalty, dar mie mi-e imposibil să zic că-i albă sau neagră, nu e monitor TV, nu reluări pe tabelă… Iar după golul lui Sergio Ramos și coarnele de tauri furioși arătate “negrilor” din nucleul dur al galeriei noastre, apare și primul galben chiar pentru căpitanul oaspeților
  • Apoi huiduielile publicului la fiecare atingere de balon a aceluiași purtător de banderolă aici, dar și în fiecare weekend la Real Madrid
  • Iar în min.37 o nouă paradă a lui Tătărușanu, de fapt singurul jucător pe care te poți baza
  • Multe, foarte multe cornere în această primă repriză, am numărat eu deja vreo 7,8. Cota pentru “peste 8,5 în meci” era de 1.60, o mină de aur pentru pariori!
  • Abia după golul marcat de Paco Alcacer în min. 47 a început și publicul să aplaude acțiunile uneia sau celeilalte echipe, până atunci fuseseră ori apatici, ori setați pe huiduieli și fluierături la adresa lui Ramos
  • Se vede de ce joacă Toșca numai la echipe de 2 lei, pentru că și valoarea lui este exact aia. Când a mai fost legitimat pe la Betis ori PAOK a frecat banca de-au găsit-o dracii. Și oricum n-a rezistat p-acolo decât jumătăți de sezon…
  • Singuri cerem să ni se suspende terenul pentru meciurile din octombrie și noiembrie contra nordicilor, doi nenorociți care intră în teren, plus torțele și fumigenele aprinse când nici nu se oprise bine muzica de la imn
  • Dulce răzbunare pentru Florin Andone cu golul împotriva naționalei țării care l-a crescut și l-a educat ca fotbalist
  • Apoi uralele de la schimbarea lui Stanciu cu Ianis Hagi; nu mai auzisem așa ceva din vară, de la meciurile jucate la San Marino, Cesena și Bologna. Sau de pe vremea când juca tatăl lui, acum vreo 15-20 de ani
  • Contraatac teribil cu Pușcaș în rolul lui Cămătaru pe “Rasunda” suedeză a anilor ’80 ne face să visăm la o lovitură liberă magistral transformată de micul Hagi, dar mai bine să nu ne trezim…
  • Apoi imensele ocazii din prelungiri, cu capul lui Pușcaș scos cu piciorul de Kepa și reluarea peste din 3-4m a lui Grigore, mamăăăă!!!
  • Am sperat, am făcut calcule optimiste, dar era greu să scoatem ceva din această dispută, aproape imposibil, deși schimbul de generații din echipa oaspeților a fost palpabil față de Mondialul din Rusia, nu mai puțin de 6 (șase) oameni noi

Puteam pierde cu 3-4 goluri diferență, dacă nu ar fi fost minunile făcute de Ciprian Tătărușanu, dar tot la fel de bine puteam smulge un punct cu ocazia imensă din final. Eu sunt obosit mort, scriu ultima frază la ora 3, acum am ajuns acasă, trageți voi concluziile, nu pot să vă bag eu idei în cap cu forța…

Vali Mocanu