Ziua Armatei Române a fost sărbătorită, luni, la Cimitirul Eroilor din Buzău. La activitate au participat autorități locale și județene, militari și Arhiepiscopul Buzăului și Vrancei Î.P.S. Ciprian. Ceremonia a debutat cu o slujbă oficiată de Înaltul Prelat, a continuat cu discursuri ale, primarului municipiului Buzău, președintelui Consiliului Județean, subprefectului și comandantului Diviziei 2 Infanterie Getica și s-a încheiat cu o ceremonie de depuneri de coroane de flori la Domul Central din Cimitirul Eroilor.
Pe durata ceremoniei elicoptere și avioane de la unitatea militară de la Boboc au survolat zona.
Devenită simbol al tuturor bătăliilor şi eroilor neamului românesc, data de 25 Octombrie a rămas întipărită în sufletele românilor ca zi în care ţara îşi sărbătoreşte Armata şi pe cei care au fost sau sunt în slujba ei.
Din 1830, anul înfiinţării armatei române moderne, până în 1951, în tradiţia românească nu a existat o zi dedicată exclusiv sărbătoririi acestei instituţii. Aflată în centrul atenţiei publice, mai ales după Războiul de Independenţă din 1877-1878, armata a participat anual la manifestările prilejuite de Ziua Înălţării Domnului, devenită, după Primul Război Mondial Ziua Eroilor, şi la cele din Ziua Naţională a Regatului Românei (10 Mai).
În 1958, prin Ordin al ministrului forţelor armate, s-a revenit la tradiţiile unităţilor şi marilor unităţi cărora li s-a permis să-şi sărbătorească sau să comemoreze principalele momente din toată perioada existenţei lor.
În anul următor retragerii armatei sovietice din România, prin Decretul nr. 381 din 01.10.1959, Ziua Forţelor Armate a fost mutată pe data de 25 Octombrie. În Decret nu se face nicio referire explicită la motivul acestei decizii. La vremea respectivă, ea a reprezentat un act de curaj.
Motivul principal al deciziei de schimbare a Zilei Armatei trebuie căutat în faptele de arme ale Armatei României şi în rezultatul acestora: reîntregirea graniţei de Vest a României şi anularea, de facto, a prevederilor Dictatului de la Viena.
Acesta a fost singurul obiectiv strategic naţional, realizat efectiv de Armata Română pe câmpul de luptă, recunoscut juridic în art. 2 al Tratatului de pace dintre România şi Puterile Aliate şi Asociate, încheiat la 10 februarie 1947.
[…] Citeste tot articolul […]