* Victoria băieților lui Mirel Rădoi mi-a adus aminte cum să mă bucur pentru o echipă românească. Ultimele succesuri la care am fost prezent au fost două amicale, cu Chile și Israel, dar la nivel de seniori. Încă nu am ars sute, mii de kilometri pentru vreo echipă de juniori, uite c-o fac acum, la bătrânețe…
* George Pușcaș nu mai poate fi scos nicicum din primul unsprezece al naționalei mari. Foarte experimentat, cei șase ani în primele două ligi italiene ( + Primavera) n-aveau cum să-l prostească. Vorbim de un Fotbalist cu “F” mare, nu de vreun “vopsit” precum Zicu, Alibec, Cl. Niculescu sau Daminuță. În doar 14 minute a dat-o printre picioarele portarului advers (fost coleg cu el la Palermo!), apoi a scos un penalty, l-a și transformat, iar apoi a rezolvat și faza golului marcat de Ianis printr-o săritură cu jumătate de metru peste omul din poarta croaților!
* Avem o apărare adormită, niciunul dintre cei patru de pe fund nu mi se pare stăpân pe situație. E panică generală când atacă purtătorii tricourilor cu pătrățele alb-roșii. Așa vine golul lor, pe fondul fricii de a-l ataca pe omul cu mingea, și la nici două minute un alt șut scos magnific de Radu. “Radu cel Mare”, așa cum scrie pe unul din bannerele afișate de suporterii noștri.
* Ne-au cam dominat croații în prima, în ciuda faptului că aveam 2-0 după 14 minute. Sunt răutăcios, știu asta, dar cred că am jucat cu doi oameni mai puțin. Denis Man și Andrei Ivan m-au făcut să mă iau cu mâinile de păr la cele câteva șuturi trimise aiurea din poziții excelente. Și nu cred că mai putem păcăli vreun club cu 7-8-10 milioane… De zecile, sutele visate de antrenorul ciobănesc al FCSB nici n-are rost să aduc vorba, îmi umplu frigiderul degeaba…
* Mulți foști internaționali români în tribunele lui „San Marino Stadium”: Gh. Hagi, Ad. Ilie, Gică Popescu, Ogăraru, Contra, Dică ori Sânmărtean. Dar ei au fost niște picături de cristale Swarowski în marea de suporteri români prezenți în arenă, aproape 4000 de suflete. Iar la meciurile care se vor juca la Cesena, stadion de 20.000 de locuri, vor fi cu vreo 10 mii mai mulți decât la meciul contra Croației.
* O repriză perfectă pentru cuplul de mijlocași centrali, Băluță – Cicâldău, primul marcând după un dribling pe care nu-l vedeam niciodată lipit de acel bocanc! O creștere în joc și a fundașilor centrali, dar pe lângă cele două mâini moarte din prima parte mai vin cu încă una, catastrofală de-a dreptul, fundașul Florin Ștefan.
P.S. Nu am făcut nici-o poză la meciul contra ex-iugoslavilor. După ce am vorbit cu avocatul meu din Romania, Maestrul Sergiu Frînc, pe la 6 fără 10, din Centrul de Presă al stadionului din Serravale, am urcat în tribuna rezervată mass-media unde am văzut că am pierdut telefonul. Nu pot da vina pe vreun albanez, așa cum o făcea George W. Bush prin 2010-2011, dar nici pe vreunul din cei 300 de infractori români care ar fi asistat la meciul din San Marino, conform presei de la Zagreb.
Corespondență din San Marino de la Vali MOCANU