Dosarul care îl zguduie pe Călin Georgescu a plecat de la Buzău. Cine este și cum arată buzoianul care ar fi pierdut 1,1 milioane de euro

Operațiunea DIICOT în urma căreia Călin Georgescu a fost ridicat luni dimineață din trafic pornește de la plângerea formulată de un om de afaceri din Buzău. Este vorba despre Liviu Răzvan Leu, fiul cunoscutului afacerist buzoian Ion Leu, zis „Balamuc”, și asociat în firma Real Concrete Land SRL.

Răzvan Leu susține că a pierdut 1,1 milioane de euro după ce ar fi avut încredere în Călin Georgescu și în persoanele prezentate de acesta drept capabile să îi obțină o finanțare externă de șase milioane de euro. Creditul nu ar mai fi fost acordat, iar garanția depusă de buzoian nu i-ar fi fost restituită.

În ianuarie 2024, după mai mulți ani în care afirmă că a încercat să-și recupereze banii pe cale amiabilă, Răzvan Leu a depus plângerea penală care se află la baza actualului dosar instrumentat de DIICOT.

Liviu Răzvan Leu este un om de afaceri din Buzău, asociat în Real Concrete Land SRL, societate cu activitate în domeniul fabricării produselor din beton, ciment și ipsos. Firma deține o stație de betoane la Cernătești.

Răzvan Leu este fiul lui Ion Leu, cunoscut în mediul de afaceri buzoian sub porecla „Balamuc”. Într-un material publicat în 2025, G4Media îl prezenta pe Ion Leu drept un om de afaceri condamnat în primă instanță la șapte ani de închisoare pentru evaziune fiscală, hotărârea nefiind atunci definitivă. Familia Leu este cunoscută în Buzău pentru afacerile din zona betonului și materialelor de construcții, dar și pentru restaurantul Dacia Romanian Dining.

Povestea ar fi început în 2021. Potrivit informațiilor din plângerea penală, Răzvan Leu l-ar fi cunoscut pe Călin Georgescu prin intermediul lui Ion Negoescu, fost angajat al Ministerului Afacerilor Interne și vechi apropiat al lui Georgescu. Leu susține că a participat la mai multe întâlniri organizate la Câmpulung Muscel și Constanța. În cadrul acestora i-ar fi fost prezentată o afacere care implica tranzacții cu metale prețioase, inclusiv aur, și dezvoltarea unor operațiuni printr-o societate din Dubai.

Călin Georgescu i l-ar fi prezentat apoi pe omul de afaceri Ionel Rusen drept o persoană de încredere, cu relații și capacitate financiară. Rusen ar fi urmat să intermedieze obținerea unui credit extern de șase milioane de euro, printr-o structură financiară reprezentată de cetățeanul italian Massimiliano Arena.

Pentru accesarea creditului, lui Răzvan Leu i-ar fi fost solicitată o garanție de un milion de euro. Ulterior, sub pretextul că finanțarea putea fi majorată până la 15 milioane de euro, buzoianul ar mai fi transferat 100.000 de euro.

În total, prejudiciul reclamat de acesta depășește 1,1 milioane de euro.

Creditul nu a mai venit, iar banii nu s-ar fi întors

Potrivit DIICOT, persoanei vătămate i-ar fi fost prezentată posibilitatea obținerii unei finanțări de șase milioane de euro de la o instituție bancară din străinătate. În realitate, susțin procurorii, membrii presupusului grup ar fi urmărit să obțină banii depuși drept garanție.

Documentele analizate de Mediafax indică faptul că suma ar fi fost transferată într-un cont al MIGOM Bank, deschis la banca elvețiană Incore Bank AG. În mecanism apar Ionel Rusen și italianul Massimiliano Arena, acesta din urmă fiind prezentat drept director al Wealth Bank.

Finanțarea promisă nu s-ar fi concretizat. Începând din 2022, Răzvan Leu ar fi cerut restituirea banilor, însă ar fi primit doar promisiuni, documente și ordine de plată despre care afirmă că nu aveau acoperire potrivit Mediafax.

Într-o etapă ulterioară, lui Leu i-ar fi fost propusă recuperarea banilor prin compania elvețiană Mercando Green Technology AG. Buzoianul susține că ar fi primit inclusiv trei ordine de plată fără acoperire, dar suma nu i-ar fi fost restituită după cum precizează intr-un material cei de la HotNews.ro.

Potrivit informațiilor publicate anterior pe baza plângerii penale, Călin Georgescu l-ar fi asigurat pe omul de afaceri buzoian că problema va fi rezolvată și că trebuie să aibă răbdare.

Mai mult, în 2023, Georgescu i-ar fi promis lui Răzvan Leu că îi va restitui banii după ce ar fi primit fondurile aferente campaniei prezidențiale din 2024. Aceasta este însă o susținere cuprinsă în relatarea reclamantului și nu o concluzie definitivă a anchetatorilor.

Cotidianul Gândul a relatat că Leu ar fi reclamat inclusiv suspiciunea că o parte dintre bani ar fi putut ajunge la finanțarea campaniei electorale a lui Georgescu. Până în prezent, traseul final al banilor și eventuala lor legătură cu activitatea politică nu au fost stabilite definitiv în justiție.

Legătura dintre buzoianul Răzvan Leu și operațiunea de luni este directă: buzoianul afirmă că el a formulat, în ianuarie 2024, plângerea penală aflată la baza dosarului instrumentat în prezent de DIICOT.

Succesiunea evenimentelor este următoarea:

1. În 2021, Răzvan Leu îl cunoaște pe Călin Georgescu și intră în discuțiile privind obținerea finanțării.
2. La sfârșitul anului 2021 și începutul lui 2022, omul de afaceri transferă, potrivit declarațiilor sale, peste 1,1 milioane de euro drept garanție.
3. Creditul de șase milioane de euro nu mai este acordat.
4. Leu încearcă în 2022 și 2023 să-și recupereze banii, primind, conform propriilor afirmații, promisiuni și ordine de plată fără acoperire.
5. În ianuarie 2024, depune plângere la DIICOT.
6. Ancheta declanșată în urma sesizării conduce la verificarea circuitului financiar și a persoanelor implicate.
7. La 21 septembrie 2026, DIICOT efectuează cinci percheziții și îl ridică din trafic pe Călin Georgescu.

Răzvan Leu a confirmat public această legătură: „Confirm că sunt persoana care a formulat, în ianuarie 2024, plângerea penală aflată la baza dosarului instrumentat de DIICOT”, după cum se arată într-un material publicat de Mediafax.

Răzvan Leu: „Am avut încredere deplină”

În prima declarație făcută după operațiunea DIICOT, omul de afaceri buzoian a susținut că nu urmărește un scop politic, ci recuperarea prejudiciului.

„Am avut încredere deplină în Călin Georgescu și în ceea ce mi-a spus. Din păcate, totul s-a dovedit a fi o escrocherie, o păcăleală”, ar fi  transmis Răzvan Leu.

El afirmă că suma de 1,1 milioane de euro nu i-a mai fost restituită, deși Georgescu l-ar fi asigurat că nu există probleme. Leu precizează că respectă prezumția de nevinovăție a tuturor celor cercetați și că nu dorește să facă publice probele din dosar înainte ca ancheta să fie finalizată.

Procurorii DIICOT cercetează constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciunea cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată. Potrivit informațiilor oficiale, gruparea ar fi fost constituită în septembrie 2021 și ar fi acționat în România și Marea Britanie. Membrii acesteia s-ar fi prezentat drept oameni de afaceri prosperi și administratori ai unor companii străine capabile să acorde finanțări importante.

DIICOT susține că liderul grupării, un cetățean român în vârstă de 64 de ani, le-ar fi atribuit celorlalți membri roluri precise. Detaliile comunicate de procurori — anul 2021, finanțarea de șase milioane de euro, garanția de peste un milion și operațiunile din România și Marea Britanie — coincid cu elementele din plângerea lui Răzvan Leu potrivit News.ro.  Călin Georgescu și celelalte persoane vizate beneficiază de prezumția de nevinovăție. La momentul redactării, DIICOT nu anunțase arestarea sau reținerea fostului candidat la Președinția României.