capuse

Febră butonoasă confirmată la Buzău. Două persoane au fost diagnosticate cu această afecțiune în urma analizelor efectuate la Institutul Cantacuzino din Capitală. Victimele căpușelor care au contractat febra butonoasă sunt o femeie de 57 ani, fără ocupație, din localitatea Berca, și un bărbat de 49 ani din localitatea Rușețu.     Ambii pacienți au manifestat o formă ușoara a bolii, care nu a necesitat internare, au fost tratați la domiciliu iar acum se află în afara oricărui pericol.

 

Febra butonoasă este o boala eruptivă, febrilă care apare la câteva zile după o înțepătură de căpușă. După o perioadă de câteva zile, persoana infectata are febră și o erupție caracteristică acestei afecțiuni. Deseori apar chiar dureri articulare și o stare generală proastă.

In anul 2013 nu au fost înregistrate cazuri de febră butonoasă la nivelul județului Buzău, iar în anul 2012 au fost confirmate 6 cazuri.

 

Căpușele reprezintă vectorii principali în cel puțin două boli cu patologie severă sau ultraseveră: febra butonoasă și borellioza. Dar nu toate căpușele transmit boli prin mușcătura lor, ci doar cele parazitate de diversi agenți patogeni, cum ar fi cei ai febrei butonoase ( Rickettsia conorii) sau ai bolii Lyme ( Borrelia burgdorferi) – acestea fiind și principalele boli ce se pot transmite prin intermediul căpușelor.

 

Potrivit Direcției de Sănătate Publică Buzău, numărul înțepăturilor de căpușe în această perioadă este în ușoară scădere – 194 de pacienți,  comparativ cu  anul 2013, în aceeași perioadă  când au fost întregistrate 220.

ATENȚE! Vremea în continuă încălzire poate determina înmulțirea excesivă a căpușelor care pot genera noi cazuri de îmbolnăviri, astfel ca medicii din cadrul DSP Buzău reamintesc:

 

a. Măsuri protective pentru om în cazul activităţilor desfăşurate în zone cu potenţial de infestare cu căpuşe:

– purtarea unor haine deschise la culoare cu pantaloni lungi introduşi în şosete de culoare deschisă şi textură mai deasă

– purtarea de pantofi sport deschişi la culoare fără orificii sau decupaje; papucii/ sandalele sunt excluse

– inspectarea corpului cu atenţie; căpuşele se pot fixa oriunde fără a provoca disconfort la ataşare sau în timpul hrănirii – în cazul în care sunt găsite pe corp căpuşe acestea vor fi inlăturate prompt cu ajutorul unei pensete cu vârful bont prin prinderea cât mai aproape de piele şi tragerea în sus, astfel încât rostrul căpuşei să nu rămână în piele. După înlăturarea căpuşelor pielea se va dezinfecta cu acool (70%) şi se va aplica un unguent conţinând un antibiotic cu spectru larg;

– in zonele de piele expuse se vor aplica repelenţi

– după o activitate in zona de risc hainele folosite vor fi tratate termic (ciclul de spălare şi uscarea va fi de cel puţin 1 h cu aer cald/fierbinte) .

 

b. Măsurile privind animalele gazdă constau în aplicarea de tratamente cu acaricide adecvate şi se adresează:

– animalelor de companie (câini, pisici, etc);

– animalelor domestice (oi, capre, vaci, cai );

Tratamentul animalelor se face la indicaţia medicului veterinar. Cea mai uzuală metodă este cea de aplicare de picaturi de acaricid pe spatele animalului, in zona cefei.

Adăposturile animalelor se tratează prin pulverizarea soluţiilor de acaricide în adaposturi şi în jurul acestora.

 

c. Măsuri privind habitatele favorabile căpuşelor – realizarea unor arii fără căpuşe în zonele rezidenţiale prin:

– reducerea vegetaţiei înalte (ierburi, tufişuri), tunderea gazonului sau a spaţiilor

înierbate.

– inlăturarea frunzelor moarte, a crăcilor căzute şi arderea acestora.

– inlăturarea vegetaţiei din vecinătatea sau de pe pereţii caselor.

 

d. Măsuri privind controlul chimic (cu acaricide) al populaţiilor de căpuşe

– combaterea căpuşelor în mediul lor natural (în păduri şi pe câmpuri) se face prin tratament ULV (ultra-low-volume) pentru suprafeţele mari, sau prin pulverizare pe suprafeţe in curţi, pe verande, terase, pereţii caselor. Produsele acaricide utilizate în acest scop conţin substante active din următoarele clase chimice: organofosforice, carbamaţi, piretroizi.

 

e. Măsuri pentru personalul care poate fi expus profesional:

– informaţii privind simptomatologia bolii şi prezentarea la medic la apariţia primelor simptome

– instruire privind măsurile de prevenţie care se impun (purtarea echipamentului de protecţie)

– pentru personalul care lucrează cu acaricide – echipamentul de protecţie: combinezon (salopetă), cizme şi mănuşi de protecţie pentru a evita contactul cu căpuşele şi ochelari şi mască de protecţie pentru a evita contactul cu soluţiile de acaricide cu care lucrează.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.