UPDATE: Curtea Constituţională (CC) a decis, miercuri, că Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 55/2014 privind migraţia aleşilor locali este neconstituţională, fiind admisă astfel sesizarea parlamentarilor PNL. Parlamentul va trebui să reglementeze, printr-o lege de respingere, măsurile cu privire la efectele juridice produse în perioada în care OUG 55/2014 a fost aplicabilă, respectiv ce se va întâmpla cu mandatele aleşilor locali care au migrat la alte partide, au declarat judecători CC.
Curtea Constituţională a decis, miercuri, că Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 55/2014 privind migraţia aleşilor locali este neconstituţională, fiind admisă astfel sesizarea parlamentarilor PNL. Decizia Curţii Constituţionale este general obligatorie şi va fi publicată în Monitorul Oficial, urmând ca judecătorii constituţionali să motiveze hotărârea.
Ordonanţa de Urgenţă 55 privind migraţia aleşilor locali este neconstituţională (Imagine: BP Presedintie/Mediafax Deputaţii PNL arătau, în sesizarea trimisă Curţii Constituţionale, că OUG 55/2014 este neconstituţională pentru că a reglementat în cazul instituţiilor fundamentale ale statului, cum este cazul administraţiei locale şi partidele politice, lucrul interzis de Constituţie.
De asemenea, în sesizare s-a făcut referire la o serie de decizii anterioare ale Curţii Constituţionale privind interzicerea traseismului politic al aleşilor locali, dar şi la faptul că OUG 55 a fost adoptată în materia drepturilor electorale, lucru de asemenea interzis de legea fundamentală. Deputatul PNL Teodor Nicolescu arăta în 10 decembrie, când a anunţat că a fost sesizat CC, că cei care au redactat OUG 55 „au mentalitate de baroni”.
„Dacă un consiliu local sau judeţean nu votează cum vrea stăpânul judeţului înseamnă că acel consiliu nu funcţionează. Atâta timp cât consiliile locale şi judeţene şi iau decizii, indiferent în ce parte se duc deciziile respective, dacă sunt în favoarea propunerilor baronilor locali sau împotriva lor ele funcţionează, pentru că nu există obligaţie ca un consiliu judeţean să facă tot ceea ce i se cere”, a spus Nicolescu.
„Dacă cei de la CC vor admite sesizarea noastră este posibil ca în motivarea deciziei să ne dea şi nişte îndrumări cu ce se poate întâmpla mai departe (cu mandatele aleşilor locali care au migrat, n.r.), dacă nu, OUG se întoarce în Parlament pentru respingere şi conform Constituţiei atunci când se respinge OUG trebuie ca legiutorul să stabilească şi ce se întâmplă cu efectele juridice ale ordonanţei respinse”, a spus Nicolescu.
Proiectul de lege de aprobare a OUG 55 care a permis migraţia aleşilor locali a fost adoptat, în 9 decembrie, de plenul Senatului, fiind înregistrate 86 de voturi „pentru”, 36 „împotrivă” şi 6 abţineri. OUG care a permis migraţia aleşilor locali pentru 45 de zile fără ca aceştia să-şi piardă mandatul a fost adoptată de Guvern în 28 august. Aleşii locali au putut opta pentru un partid până pe 17 octombrie.
La Buzău, ca efect al ordonanței 55, PSD a ajuns în cea mai bună situaţie de la preluarea conducerii filialei judeţene de către Constantin Boşcodeală, având 72 de primari dintr-un total de 87. O situaţie similară a mai fost la Buzău în perioada 2000-2004, când organizaţia judeţeană a PSD era condusă de fostul senator Ion Vasile, atunci formaţiunea social-democrată avea în judeţ peste 80 de primari. După alegerile din 2012, PSD şi-a adjudecat 46 de primării, PNL – 27, iar PDL – 14. În primii doi ani de mandat, PNL a pierdut un primar, iar PDL unul, prin excluderea din partid, astfel că înainte de intrarea în vigoare a OUG 55/2014 PSD avea 48 de primari, PNL – 26 şi PDL – 13. Dar, după intrarea în vigoare a ordonanței 55, situaţia s-a schimbat radical.
La PSD a trecut președintele Consiliului Județean Buzău, Cristi Bîgiu, în prezent arestat preventiv pentru luare de mită, dar și un număr mare de primari liberali şi mai mulţi aleşi de la PDL. În total, au trecut la PSD 24 de primari – 18 de la PNL şi 6 de la PDL, astfel că PNL mai are la Buzău 8 primari, iar PDL doar 7, în timp ce PSD are 72 de primari. Odată cu primarii care au semnat adeziuni la PSD, au migrat de la PNL şi PDL şi mai mulţi viceprimari, dar şi consilieri locali, municipali şi judeţeni.
În Consiliul Judeţean, după valul de plecări spre PSD au mai rămas 3 consilieri PNL din 9, 7 consilieri PDL din 8, în timp ce PSD are 16 consilieri, acestora adăugându-li-se 2 independenţi şi 3 consilieri de la PPDD.
