Vremuri apuse pentru meseriaşii de altădată

Şcolile de arte şi meserii (SAM) vor dispărea definitiv din toamna acestui an. „Viitorul luminos” al tinerilor care optau pentru deprinderea unei meserii în învăţământul de scurtă durată s-a transformat, brusc, în nebuloasa liceului „la grămadă”. Doar un sfert dintre elevii care, în urmă cu patru ani, învăţau la SAM, mai sunt activi în reţeaua judeţeană şi vor deveni o raritate din septembrie 2011.

„Ţară, ţară, vrem meseriaşi!”

Sub mandatul PSD de la Ministerul Educaţiei, învăţământul profesional şi de ucenici (şcolile de arte şi meserii), a luat un avânt primit, în perioada 2001-2002, cu neîncredere de opinia publică. S-a spus, atunci, că performanţa din şcoli este periclitată şi se încurajează excesiv obţinerea unei calificări în piaţa muncii prin minim de efort. Liceele industriale înfiinţate de comunişti au virat brusc spre noua formulă de „grupuri şcolare”, iar directorii din judeţul Buzău au reacţionat imediat la schimbare, alergând după finanţări europene pentru construcţia de laboratoare tehnologice şi pentru lărgirea paletei de specializări prin SAM. Numărul de locuri în clasa a IX-a, pe noul sistem, avea o proporţie de 60% locuri la liceu, pe filierele teoretică, tehnologică şi vocaţională, şi 40% în şcolile de arte şi meserii. Mulţi au crezut în proiect şi, de aceea, tot mulţi sunt loviţi de turnura luată în urmă cu un an.

„Fă-mă, mamă, licean…”

Statistica Inspectoratului Şcolar arată că, în prezent, mai sunt doar 800 de elevi la SAM. Toţi sunt în anul III, de completare, absolvirea lui permiţându-le să se înscrie la liceu, pe „ruta progresivă”. În judeţ, scăderea e de la peste 2700 elevi, în 2007-2008, şi este determinată de regândirea învăţământului postgimnazial. Şi, din toamnă, „adio” şcoli de arte şi meserii. Anul 2009 a marcat momentul din care toţi absolvenţii de clasa a VIII-a au cale liberă la liceu. Nu intră toţi unde îşi doresc, dar, indiferent de media generală pe V-VIII, ei devin liceeni. Majoritatea celor din grupurile şcolare nu au nicio specializare până în clasa a X-a, nu ştiu ce vor deveni cu adevărat la finalul liceului, dar sunt ceea ce altădată se numea, în familie, mândria de a fi licean. La polul opus admiterii la liceu este Bacalaureatul, examen formal, văduvit de aura lui de prag al maturizării.

„Ăştia chiar vor să distrugă totul!”

Proiectele educaţionale pornite de PSD-ul din 2001 au fost moştenite de liberali, modificate structural şi preluate de democrat-liberali, reformulate şi aruncate în malaxorul comisiilor de specialişti cu care lucrează Ministerul Educaţiei. În comisiile respective se află, de cele mai multe ori, aceleaşi persoane care au fost cooptate pentru regândirea reformei din învăţământ, de către pesediştii din 2001. Criza nu este de imaginaţie, ci de impunere a unei viziuni pe termen lung, din moment ce schimbările vin într-un ritm ameţitor şi destabilizează reţeaua şcolară. Cadrele didactice şi părinţii regretă timpurile în care se dădea examen de Admitere la liceu şi în care examenul de Bacalaureat consfinţea obţinerea unei calificări profesionale cu care absolventul de liceu intra pe piaţa muncii. Convingerea unora e că „ăştia, de la minister, chiar vor să distrugă totul”, iar convingerile celor din minister sunt de neclintit: lumea se opune la schimbare.

Şcoli moarte, licee goale

Sub mandatul lui Gheorghe Bodea, la Inspectoratul Şcolar, PD-iştii de atunci vorbeau intens despre înfiinţarea unor campusuri şcolare în câteva zone din judeţ, în care urma să fie comasată populaţia şcolară, inclusiv construirea de complexuri de garsoniere pentru cadrele didactice atrase în acele campusuri. Un program teoretic al unui astfel de campus arăta că elevii aduşi din zonele lui învecinate, pe o rază de 30-50 de kilometri, aveau regim de cazarmă. Se dorea rezolvarea problemei navetei, a lipsei de profesori specializaţi şi titulari, a sărăcirii numărului de absolvenţi calificaţi, care, astfel, ar fi realimentat piaţa muncii din zonele defavorizate. Nu s-a făcut nimic în acest sens. În schimb, la Verneşti, Smeeni, Pogoanele, Lopătari, Ruşeţu, Bisoca şi în alte câteva localităţi din judeţ, şcolile de arte şi meserii înfiinţate pe ascendentul reformei de acum 10 ani, sunt pe ducă sau deja lichidate.

Sorin DINCO

Citeşte şi Comentariul zilei: „Unii profesori cer bani elevilor pentru lucrări de atestat deja făcute”

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.