Ziua de 9 Mai, zi cu triplă semnificație, Ziua Independenței, a sfârșitului celui de-al doilea Război Mondial și Ziua Europei a fost marcată, duminică, la Cimitirul Eroilor de autoritățile județene și militari din garnizoana Buzău printr-un ceremonial militar și religios urmat de depuneri de coroane la Monumentul Eroilor căzuți în Războiul de Independență a României.

La ceremonial au participat Subprefectul Marieta Boloș, primarul Constantin Toma, președintele CJ Petre Emanoil Neagu ți vicepreședintele Adrian Petre, comandantul Diviziei 2 Infanterie „Getica” șefi ai structurilor militarizate din județ și militari din Garnizoana Buzău.

Primarul municipiului, președintele Consiliului Județean, subprefectul și comandantul Diviziei 2 Infanterie „Getica” au susținut discursuri despre importanța Zilei de 9 Mai iar la final au depus coroane de flori din partea instituțiilor pe care le reprezintă. Înainte de finalul ceremoniei unui militar prezent în Garda de Onoare i s-a făcut rău și a avut nevoie de asistență medicală.

La 9 mai 1945 a fost semnat, la cartierul general sovietic din Berlin, actul de capitulare necondiţionată a Germaniei naziste, care a marcat astfel sfârșitul, în Europa, al celei mai mari și mai sângeroase conflagrații mondiale din toate timpurile – Al Doilea Război Mondial.

De la declaraţia din 9 mai 1950 a ministrului de Externe al Franţei, Robert Schuman, considerată a fi piatra de temelie a Uniunii Europene, ţările europene şi-au concentrat energiile către stabilirea unei noi forme de cooperare politică, menită să înlăture posibilitatea izbucnirii unui nou război între națiunile Europei. Un an mai târziu, a fost semnat Tratatul de la Paris, care prevedea crearea unui astfel de organism, Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului, devenită ulterior parte a Uniunii Europene.

Pentru România, 9 mai are şi o a treia semnificaţie, fiind ziua în care, în 1877, Mihail Kogălniceanu rostea, în plenul Adunării Deputaţilor, Declaraţia de Independenţă a României, act care consfinţea înscrierea definitivă a ţării pe harta Europei. Afirmarea neatârnării României avea să fie împlinită apoi, de către Armată, pe câmpurile de bătălie de la Griviţa, Smârdan şi alte redute cucerite cu sânge şi sacrificii.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.