Nu ne-am „curăţat” în 20 de ani, după Revoluţie, cât în ultimii doi. O ştire apărută pe adevărul.ro arată că populaţia României a scăzut, din 1990 până în 2009, cu aproape două milioane de suflete, iar din 2009 până în 2011, cu alte trei milioane. Specialiştii spun că, de la 23 de milioane, câţi erau românii imediat ieşiţi de sub comunism şi din economia socialistă, dacă au mai rămas de numărat vreo 18 milioane la viitorul recensământ al populaţiei, programat pentru luna octombrie a acestui an.

Este uluitoare şi simptomatică reacţia unor români la apariţia ştirii că neamul lor şi părţi întregi din ţara în care s-au născut dispar: unii jubilează, chiar. Mai mulţi morţi decât născuţi, mai multe divorţuri, mai puţini ani în speranţa de viaţă. Ştirea nu e o noutate surprinzătoare. Se pare că ne-am însuşit „filosofia” asta a perdiţiei, livrată constant mediatic. Doar cifrele ne mai sperie, din când în când. Printre ele, şi procentul care încă nu ne spune mare lucru: un român din zece trăieşte în oraşe care sunt în riscul de a dispărea în următorii 30 de ani. Cum e şi firesc în ordinea lucrurilor, după ce dispar oamenii, evident că dispar şi locurile pe care aceştia le-au ocupat.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.