Cineva povesteşte că, într-una din sesiunile Bacalaureatului, un candidat intrat la proba orală de limba engleză, scuzându-se că nu a putut veni exact la ora când fusese programat, pentru că a avut de întors fânul pe câmp, a dat nişte răspunsuri de pomină. Prima cerinţă îi solicita probarea competenţei de lectură cu voce tare a unui text în limba lui, să zicem, Beckham. A trecut la treabă urmărind cu degetul semnele negre înşirate pe biletul de examen. Gura lui bolborosea ceva cu accent, iar privirea verifica din când în când reacţia profesorilor din comisie. Cei doi examinatori, uimiţi de sunetele scoase de candidat, care nu aveau nimic în comun cu vocabularul limbii engleze, îl priveau la rândul lor uimiţi, ceea ce încuraja, printr-un efect invers, aplombul candidatului. După alte răspunsuri rezumate la „ies”, „no”, gudbai”, i-au dat nota cinci. Picau doar cei care nu scoteau o vorbă, pe când tânărul din faţa lor a avut curajul şi determinarea să bolborosească vreo trei minute, citind fără să înţeleagă nici ce scria pe bilet, nici ce scotea pe gură…
Între timp, de doi ani, probele orale s-au transformat în probe de competenţe lingvistice (la română şi limbi moderne), notele fiind înlocuite de calificativele „mediu”, „avansat” şi „experimentat”. Mai mult de trei sferturi dintre absolvenţii de liceu din judeţ care au susţinut aceste probe de competenţe au obţinut „experimentat”, calificativul maxim. Recent, un oficial din Ministerul Educaţiei citează un sondaj care contrazice performanţa de la Bacalaureat: unul din doi elevi cu vârsta de 15 ani citeşte dar nu înţelege, fapt care se numeşte „analfabetism funcţional”. Se pare că, anul viitor, probele orale ale absolvenţilor de liceu vor reveni la formatul cu note. Nu-i vorbă că va fi mai bine sau mai rău. Analfabetismul funcţional nu va mai fi „experimentat”, ci de nota 10.