Doisprezece elevi de la Liceul Special pentru Deficienți de Vedere Buzău îndrumați de doi profesori inimoși, Mihai Nistor și Cristiana Negoiță, au format o echipă de golball(en. Goalball). Golball-ul este un sport destinat exclusiv nevăzătorilor inventat de veteranii de război care și-au pierdut vederea după cel de-al Doilea Război Mondial, prima competiție desfășurându-se în anul 1949. De atunci golball-ul a fost în continua creștere iar la ora actuală exista competiții interne în multe țări și chiar competiții internaționale de profil.
Golball-ul se joacă pe terenul de volei de 18 metri lungime și 9 metri lățime atât cât are practic poarta în care trebuie să intre mingea. Fiecare echipă are câte 3 membri care trebuie să își ocupe pozițiile in teren astfel încât să nu lase mingea să pătrundă în poartă.
„Noi aici nu avem condițiile ideale la modul că sala nu este atât de generoasă dar, având în vedere că este vorba de copii care sunt un pic mai mici atunci ne putem desfășura aici activitatea”, spune profesorul Mihai Nistor.
Deși există 7 școli speciale pentru nevăzători la nivelul întregii țări doar trei dintre ele au echipe de golball de juniori. Cea formată la Buzău este cea mai tânără și funcționează de la finele lui 2017. În rest, echipe de juniori mai sunt la Cluj și la Târgu Frumos.
„Avem în România competiție oficială pentru seniori. Pentru juniori însă nu sunt decât trei echipe cea de la Buzău și încă două la Cluj și Târgu Frumos. Dacă s-ar mai forma o echipă poate am putea iniția o competiție și la junior dar așa, în doar trei echipe….. Ce ne-am propus ar fi însă ca din aceste trei echipe care există să reușim să facem măcar o națională ca lumea de juniori. Cu cate 3-4 jucători de la fiecare liceu să putem participa la competiții internaționale” a mai spus Nistor.
Cea mai mare problemă este însă cea a finanțării. Majoritatea școlilor speciale au și internate si cei mai mulți bani se cheltuie pe asigurarea condițiilor optime pentru cei care nu pot vedea. Echipele sportive, cum este și cea de golball a Liceului Special pentru Deficienți de Vedere Buzău, rămân pe locul doi. Spre exemplu echipa de la Buzău care s-a format de la sfârșitul anului 2017 folosește la antrenamente o minge veche de 12 ani tocmai pentru că nu au bani să își cumpere una nouă.
„Mingea este cred cea mai mare problemă. Este o minge asemănătoare cu cea de baschet, mai grea, cântărește 1,4 kilograme și are clopoței în interior pentru a fi auzită de jucători care după zgomotul acesteia se ghidează pentru a o prinde. Mingea noastră are cred vreo… 12 ani, este mult mai mare decât echipa noastră dar o minge nouă costă foarte mult. Există doar doi producători de astfel de mingi la nivel Mondial, unul în Anglia și unul în Danemarca iar în România este un singur importator. Dacă am putea să o luam de la producător o minge ne-ar costa 270-280 de lei iar la importator în România o luăm cu 500 de lei. Nu avem banii ăștia și ne descurcăm cu ce avem” a spus Mihai Nistor.
În ceea ce privește echipamentul celor 12 copii și a celor doi profesori îndrumători a fost asigurat printr-o sponsorizare. Consilierul municipal Liviu Barbu a aflat de existența echipei de la un cunoscut și a ales să pună la bătaie indemnizația pe două luni și să le cumpere treninguri pe care le-a și inscripționat cu numele unității de învățământ atât cu text normal cât si în Braile.
Jocul, este pe cât de static pe atât de tensionat. În sala trebuie să fie liniște deplină pentru ca jucătorii să poată auzi clopoțeii din interiorul mingiei speciale. Dacă au noroc și marchează fluierul antrenorului sparge liniștea mormântală și atunci si jucătorii strigă de bucurie.
„O repriză durează cinci minute iar un meci are două reprize cu pauză între ele. Azi am făcut trei echipe pentru că doi copii au lipsit si au jucat fiecare cu fiecare”, spune Nistor apoi se adresează jucătorilor: „Acum este ultimul meci, finala cum ar veni și cine câștigă primește câte jumătate de bomboană (nr. pentru că sunt sportivi și silueta contează)”
După cele 10 minute regulamentare de joc meciul se termină la egalitate 6-6 iar antrenorul anunță că se va juca până când o echipă va înscrie golul câștigător. Golul nu întârzie prea mult și la finalul meciului și al orelor de antrenament toți cei prezenți sunt recompensați.
