Fosta închisoare de la Râmnicu Sărat va fi reabilitată și transformată ulterior în Memorial al Victimelor Comunismului, investiția urmând să fie realizată cu bani alocați de Guvern Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICMER), care are în administrare obiectivul.
Guvernul a alocat miercuri Institutului resursele financiare cu care să se realizeze studiile tehnice necesare restaurării fostei închisori de la Râmnicu Sărat. După efectuarea lucrărilor de restaurare, fosta închisoare de la Râmnicu Sărat va fi organizată ca Memorial al Victimelor Comunismului. Potrivit proiectului Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului, finalizarea lucrărilor de reabilitare este programată pentru anul 2016.
”Prin acest proiect, IICCMER și-a propus transformarea unui fost spaţiu concentraţionar într-unul al reflecţiei asupra naturii criminale a comunismului. Astfel, după finalizarea lucrărilor de reabilitare şi de amenajare muzeală, estimată pentru 2016, Memorialul Râmnicu Sărat va reprezenta un punct focal pentru proiecte culturale, documentare și turistice și va găzdui vizitele a numeroase personalități din viața publică românească și internațională”, se arată într un comunicat remis miercuri de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului.
Fosta închisoare de la Râmnicu Sărat se află în administrarea IICMER din anul 2007, preluarea având scopul de a organiza în fosta temniță un Memorial al Victimelor Comunismului. În decembrie 2012, IICCMER a reușit, cu sprijinul Secretariatului General al Guvernului și al altor factori guvernamentali, achiziționarea ultimei suprafețe de teren care să permită demararea proiectului, de a transforma închisoarea de la Râmnicu Sărat în Memorial.
Autoritățile din Râmnicu Sărat consideră oportună transformarea fostei închisori în memorial, pentru că fiind un obiectiv turistic, orașul va avea de câștigat.
”Este un obiectiv turistic care trebuie păstrat și reactivat pentru a ține vie memoria celor care au trăit vremurile respective. Sunt câțiva ani de când Institutul încearcă sa reabiliteze spațiile, unele fiind în stare avansată de degradare, mă bucur că actualul Guvern a luat în serios problema închisorii de la Râmnicu Sărat. Memorialului de la Sighet adună anual un număr important de vizitatori, astfel că ne așteptăm ca la Râmnicu Sărat, fiind mai aproape de București să fie și mai mulți vizitatori, ceea ce pentru oraș poate înseamnă un beneficiu”, a declarat miercuri pentru Mediafax viceprimarul orașului Râmnicu Sărat, Sorin Cârjan.
Sursa citată a adăugat că în acest moment fosta închisoare de la Râmnicu Sărat se află într-un stadiu avansat de degradare și necesită reparații urgente.
”E important ca acest obiectiv să fie salvat pentru că în câțiva ani ar fi imposibil de reconstruit. Sunt spații, zone, care nu necesită foarte mari investiții, dar acoperișul e degradat, plouă, e umezeală, de zeci de ani nu s-a investit nimic în infrastructură iar timpul a lăsat urme. Sunt unele spații în prag de a se prăbuși, o scară interioară s-a prăbușit. Locul a fost lăsat la voia sorții iar asta se vede. Înainte, în această închisoare a fost un depozit de alimente”, a adăugat Cârjan.
Închisoarea de la Râmnicu Sărat a fost dată în folosinţă la sfârşitul secolului XIX şi a funcţionat până în anul 1963. Aici, au fost închişi ca deţinuţi politici ţăranii originari din zona Buzăului care nu şi-au plătit cotele obligatorii sau cei care se opuneau colectivizării, membrii partidelor istorice (PNŢ şi PNL) din împrejurimile Râmnicului Sărat şi a Buzăului, iar din 1957 liderii Partidului Naţional Ţărănesc Ion Mihalache, Corneliu Coposu, Ilie Lazăr, Ion Diaconescu, Victor Rădulescu Pogoneanu, precum şi foştii miniştri Ion Petrovici şi Petre Tomescu. În perioada în care a funcţionat ca închisoare politică (1948 – 1963) caracteristicile regimului de detenţie de la Râmnicu Sărat au fost izolarea, înfometarea şi bătaia deţinuţilor politici de către gardienii şi comandantul penitenciarului, Alexandru Vişinescu. Închisoarea a fost desfiinţată în aprilie 1963, la o lună după moartea lui Ion Mihalache.
M.F.X.
