„Moţii dintr-un sat din Apuseni cu o şcoală de opt clase, în care numărul de elevi este de 10 – 11 – 13 elevi pe clasă, au găsit soluţia pentru a evita desfiinţarea claselor cu mai puţin de 12 elevi. Se vor declara cetăţeni români de naţionalitate… alta decât română. Asta, pentru că se vor încadra în aliniatul 2 al art. 63 al Legii educaţiei”, scrie un comentator pe forum.portal.edu.ro.
Într-adevăr, respectivul articol 63 prevede, la alineatul amintit, următoarele:
„Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în localităţile în care există cerere pentru forma de învăţământ în limba maternă a unei minorităţi naţionale, efectivele formaţiunilor de studiu pot fi mai mici decât minimul prevăzut de prezenta lege. Decizia privind înfiinţarea şi funcţionarea acestor formaţiuni de studiu aparţine Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, cu consultarea consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ respective.”
La aşa prevedere, minorităţile ar trebui să se mobilizeze şi să-şi revendice drepturile până nu e prea târziu şi alineatul de mai sus nu va fi abrogat de vreo ordonanţă guvernamentală. În plus, sunt atâtea localităţi în România care vor fi rase, în următorii 20-30 de ani, de pe harta ţării, după ce din ele vor dispărea şcolile şi, inevitabil, bisericile, transformându-i pe românii înşişi într-o minoritate. Deja, acest lucru se întâmplă, prin interpretarea abuzivă a Legii educaţiei. Citind, mai jos, alineatul (1) al aceluiaşi articol 63, se poate observa de ce „abuziv”, comparând situaţia din grupele de grădiniţă şi clase primare, cu cea de pe hârtie. Aşadar…
Art. 63, alineatul (I)
”(1) În învăţământul preuniversitar, formaţiunile de studiu cuprind grupe, clase sau ani de studiu, după cum urmează:
a) educaţia antepreşcolară: grupa cuprinde în medie 7 copii, dar nu mai puţin de 5 şi nu mai mult de 9;
b) învăţământul preşcolar: grupa cuprinde în medie 15 preşcolari, dar nu mai puţin de 10 şi nu mai mult de 20;
c) învăţământul primar: clasa care cuprinde în medie 20 de elevi, dar nu mai puţin de 12 şi nu mai mult de 25;
d) învăţământul gimnazial: clasa care cuprinde în medie 25 de elevi, dar nu mai puţin de 12 şi nu mai mult de 30;
e) învăţământul liceal: clasa care cuprinde în medie 25 de elevi, dar nu mai puţin de 15 şi nu mai mult de 30;
f) învăţământul postliceal: clasa care cuprinde în medie 25 de elevi, dar nu mai puţin de 15 şi nu mai mult de 30;
g) învăţământul special pentru elevi cu deficienţe uşoare şi/sau moderate: grupa care cuprinde în medie 10 elevi, dar nu mai puţin de 8 şi nu mai mult de 12;
h) învăţământul special pentru elevi cu deficienţe grave: grupa care cuprinde în medie 5 elevi, dar nu mai puţin de 4 şi nu mai mult de 6.”
S.D.
