Anul 2010, Curtea Constituţională a României: mecanismul eşalonării plăţii, ca modalitate de executare a unei hotărâri judecătoreşti, poate fi considerat în concordanţă cu principiile consacrate de jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi Curţii Europene a Drepturilor Omului, numai dacă sunt respectate anumite condiţii: tranşe de efectuare a plăţilor intermediare precis determinate, termen rezonabil de executare integrală, acoperirea eventualei devalorizări a sumei datorate.

Anul 2011, Curtea Constituţională a României: eşalonarea plăţilor se poate face până în 2016.

CAMPANIA STATUL DE DREPT SE DĂ ÎN RATE? VA FI LANSATĂ SÂMBĂTĂ, 17 DECEMBRIE 2011, ORA 11:00, LA HOTEL IBIS CONSTANŢA

Am inţiat o campanie de identificare a soluţiilor care ar putea permite plata drepturilor băneşti obţinute de salariaţii bugetari prin hotărâri judecătoreşti.
În România, s-a stabilit prin lege că hotărâri judecătoreşti irevocabile obţinute anterior anului 2008 vor fi executate abia după opt ani, în 2016.
Deşi declarată constituţională, Legea privind eşalonarea plăţilor până în 2016 stârneşte în continuare controverse. Numeroase voci din spaţiul public afirmă că decizia Curţii ridică mari semne de întrebare.
Afirmaţiile par a fi îndreptăţite cu atât mai mult cu cât însăşi Curtea Constituţională stabilise într-o decizie din 2010că mecanismul eşalonării plăţii, ca modalitate de executare a unei hotărâri judecătoreşti, poate fi considerat în concordanţă cu principiile consacrate de jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi Curţii Europene a Drepturilor Omului, numai dacă sunt respectate anumite condiţii: tranşe de efectuare a plăţilor intermediare precis determinate, termen rezonabil de executare integrală, acoperirea eventualei devalorizări a sumei datorate.
În aceste condiţii, persoanele afectate, societatea civilă, reprezentanţii decidenţilor politici, dar şi reprezentanţii celor trei puteri în stat ar trebui să încerce să răspundă câtorva întrebări:
  • Decizia Curţii Constituţionale are în vedere exigenţele de rezonabilitate pe care le reclamă garanţiile instituite prin art. 6 din Convenţia europeană a drepturilor omului şi art. 1 din Primul protocol adiţional?
  • În situaţia în care, în 2011, Curtea Constituţională apreciază că eşalonarea plăţilor stabilite prin hotărâri judecătoreşti se poate face pe o perioadă de 8 ani, deci până în anul 2016, se poate aprecia că acest termen de executare este unul rezonabil?
  • În ce măsură eşalonarea pe o perioadă de 8 ani a unor plăţi stabilite prin hotărâri judecătoreşti  mai permite ca România  să-şi păstreze statutul de stat de drept?
  • Ce autoritate şi  ce mecanism constituţional  mai pot garanta că acest termen de 8 ani nu va fi prelungit ulterior ?
În acest context, Coaliţia Naţională pentru Statul de Drept consideră că se impune identificarea unor soluţii care ar putea permite plata drepturilor stabilite pentru salariaţii bugetari prin hotărâri judecătoreşti, soluţii care să satisfacă interesele şi nevoile tuturor părţilor implicate.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.